Desi parlamentarii si guvernantii se mandresc in fata cetatenilor cu eforturile extraordinare in lupta anticoruptie, 2005 si inceputul lui 2006 au fost catalogate drept perioade -proaste- in privinta sanctionarii coruptiei. Potrivit unui raport prezentat de Transparency International, principalii vinovati pentru aceasta situatie sunt parlamentul, guvernul, dar, in primul rand, partidele politice care au constituit un legislativ cu -un redus aport de standarde de integritate publica-.
-Reformele anticoruptie nu au dat rezultatele scontate din punctul de vedere al cetateanului, care ramane sa se confrunte in mare masura cu aceleasi probleme in relatia cu sectorul public-, este concluzia celui mai recent raport prezentat de TI Romania. In acelasi timp, principalul insucces al perioadei 2005 – inceputul lui 2006 in privinta combaterii coruptiei il constituie incapacitatea institutiilor statului de a infiinta organismul insarcinat cu monitorizarea si sanctionarea conflictelor de interese, a incompatibilitatilor si controlul averilor. In acest insucces, ca si in insuccesul partial inregistrat de justitie dupa alegerile din 2004, TI vede ca principali -piloni- care au lucrat cot la cot pentru sabotarea acestora parlamentul, guvernul si partidele politice. Desi executivul, prin ministrul justitiei, Monica Macovei, a incercat sa implementeze o strategie noua in combaterea coruptiei, guvernul se face vinovat pentru -un numar mic de membri care au fost trasi la raspundere (sau macar cercetati) pentru fapte de coruptie, dar si pentru ineficienta controlului asupra situatiilor privind conflictele de interese si incompatibilitatile-. La fel ca reprezentantii executivului, parlamentarii au fost perceputi drept piloni de integritate, cu o capacitate foarte redusa de a genera reglementari in domeniul combaterii coruptiei. Cei care insa, prin declaratii politice neconcordante cu realizarile, au reusit sa saboteze reforma justitiei au fost reprezentantii partidelor politice. Transparency International a acuzat ca nu exista -reglementari eficiente in domeniul finantarii partidelor politice- si ca -lipsa unor standarde interne de selectie a membrilor- este acuta. -TI-Romania considera ca exista un nivel scazut de sustinere din partea partidelor politice fata de masurile propuse, in prezent, pentru combaterea coruptiei-, se mai arata in studiu. Singurele organisme ale statutului catalogate ca avand o evolutie pozitiva au fost Curtea de Conturi si Administratia Publica.
Integrare la timp
In ciuda aprecierilor negative la adresa luptei anticoruptie, realizatorii studiului nu vad in acest fapt o problema care sa afecteze decisiv integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. -TI-Romania considera ca data de 1 ianuarie 2007 este adecvata pentru aderarea Romaniei la UE, dar este necesara mentinerea presiunii asupra guvernului, pentru a continua eforturile in privinta combaterii coruptiei si cresterii nivelului de integritate publica-, a declarat la prezentarea raportului directorul executiv al organizatiei, Victor Alistar, care si-a exprimat ingrijorarea pentru sustenabilitatea angajamentelor dupa momentul integrarii. Printre domeniile considerate de Alistar cu probleme, pentru care autoritatile au declarat ca vor lua -masuri la firul ierbii-, se numara functiile publice, sistemul de sanatate, sistemul de educatie, sistemul vamal si sistemul achizitiilor publice.
DNA – efort zero
Daca la capitolul prevenire si combatere Romania a inregistrat ceva progrese, in privinta sanctionarii coruptiei -anul 2005 a fost un an la fel de prost ca si precedentii, atat prin capacitatea scazuta a PNA, transformat in DNA, dar si prin tendinta clasei politice de a se proteja de riscul crearii precedentului, pentru a nu deschide o cutie a Pandorei-. Desi beneficiaza de credibilitate in fata opiniei publice, DNA este acuzat ca nu foloseste cercetarea calificativa in forma profesionala, ca performantele profesionale au fost edificate numai pe baza schimbului de experienta si ca 70% din personal este format din pesoane in varsta, acuzate de lipsa de rezultate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
