Directia Programe pentru Tineret din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului a lansat ieri campania sociala impotriva abandonului scolar, desfasurata sub deviza -Viitorul copiilor depinde de scoala! Nu-i lasati sa-si abandoneze viitorul!-.
-Abandonul scolar, somajul, consumul de droguri si alcool, violenta sunt fenomene care s-au acutizat in societatea romaneasca, fapt care afecteaza pe termen lung generatia tanara-, a declarat secretarul de stat pentru Tineret din cadrul MECT, Daciana Sarbu.
Segmentul campaniei care se concentreaza asupra abandonului scolar se desfasoara pe parcursul lunii decembrie si va avea doua paliere de actiune. Unul mediatic, de promovare a temei, si altul consultativ, dedicat organizatiilor nonguvernamentale, finantatorilor de proiecte si institutiilor statului implicate in actiuni concrete menite a veni in sprijinul tinerilor care se confrunta cu astfel de probleme.
Saracia, cauza determinanta a abandonului scolar
Desi rata de cuprindere in invatamantul primar si gimnazial nu a cunoscut o scadere semnificativa in ultimii zece ani, din cauza unor factori sociali si economici, multe familii aflate in saracie nu isi trimit cu regularitate copiii la scoala, frecventa cu care acestia urmeaza cursurile invatamantului obligatoriu fiind mai scazuta si, ca urmare, calitatea pregatirii lor scolare diminuand sansele de acces ale acestora la o profesie si, prin aceasta, pe piata muncii.
Cel mai mare abandon se inregistreaza in cadrul scolilor de ucenici sau profesionale (in jur de 7%), fapt care subliniaza problema lipsei unor oportunitati atractive pe piata muncii.
Rate ridicate ale abandonului scolar se inregistreaza, de asemenea, la nivelul invatamantului secundar liceal si profesional.
Neparticiparea scolara creste foarte mult dupa varsta de 14 ani, majoritatea copiilor saraci de peste 16 ani ajungand sa nu mai frecventeze scoala.
Diploma de Capacitate, limita maxima pentru multi tineri
Proportia tinerilor care nu reusesc sa obtina o alta diploma decat cea de capacitate se plaseaza in jurul a 15-16% dintr-o generatie.
Conform datelor statistice, in 2003 somajul a afectat persoanele cu un nivel limitat de educatie: ponderile cele mai mari in totalul somerilor le detin absolventii de scoala profesionala (30,9%), urmat de cei care au absolvit liceul (29,6%) si cei cu gimanaziu (25,5%).
Practic, sansele de integrare profesionala ale tinerilor care au un nivel scazut de educatie sau fara o calificare profesionala au devenit, pe parcursul ultimului deceniu, tot mai scazute datorita progresului stiintific si tehnologic care impune competente crescute in exercitarea unei profesii.
Ai carte, ai parte
Cel mai ingrijorator segment de tineri sunt cei fara scoala sau doar cu studii primare care, intr-o proportie de 85%, respectiv 76% au nevoie de peste 24 de luni pentru gasirea unui loc de munca. Dificultatile majore de integrare profesionala sau chiar excluderea de pe piata muncii atrag dupa ele insecuritate financiara, excluderea de la alte forme de participare sociala, saracie.
Din cauza efectelor pe termen lung, intre saracie si educatie exista o relatie de influenta reciproca, lantul cauzal conducand la transmiterea intergenerationala a starii de saracie, cu efecte atat la nivel individual, cat si colectiv, societal. Cu alte cuvinte, unui copil provenind dintr-o familie aflata in saracie extrema, din cauza lipsei de resurse materiale si a suportului familial si social adecvat, i se va limita accesul la educatie si la instruire profesionala adecvata.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
