România, între ciocanul rusesc și nicovala comunistă de la Chișinău

Rusia își arată colții la Romånia! După ce la Chișinău zecile de mii de tineri au încercat să răstoarne puterea comunistă purtånd drapeluri ale Romåniei și ale UE, Kremlinul a luat aminte că poate pierde din uriașa influență pe care o exercită asupra Republicii Moldova și a trecut la acuze și chiar la amenințări voalate, îmbrăcate în limbaj diplomatic. Între timp, președintele Moldovei, Vladimir Voronin, și reprezentanții altor organe de stat, încurajați de suportul arătat de „puterea protectoare“, le-au ținut isonul și au continuat să acuze Romånia că a încercat să dea o lovitură de stat la Chișinău.
Avertismentele cu perdea
„Cerem UE și României să respecte suveranitatea Moldovei“, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-o conferință de presă.
„Cererea“ lui Lavrov, deși la prima vedere nu pare amenințătoare pentru România, în realitate este! În afara lui Voronin, nimeni nu a sugerat până acum că România ar fi încălcat suveranitatea Moldovei cum o face acum șeful diplomației ruse. Tradus din limbaj diplomatic, este un fel de a spune României să nu se amestece în sfera de influență a Rusiei.
„Sloganurile care au fost rostite și drapelele care au fost fluturate ieri și alaltăieri la Chișinău ne-au îngrijorat foarte mult. Acestea ne-au demonstrat faptul că demonstranții doreau de fapt să submineze suveranitatea Republicii Moldova“, a mai precizat Serghei Lavrov, într-un interviu acordat RIA Novosti, Russia Today și postului Vocea Rusiei.
Faptul că Rusia acuză România de încercare de lovitură de stat în Moldova este întărit și de acuzațiile ambasadorului Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, care e de obicei însărcinat să transmită mesajele cele mai dure și care „are la activ“ inclusiv amenințări cu dezmembrarea teritorială la adresa Georgiei și Ucrainei.
„Uniunea Europeană trebuie să stabilească clar poziția sa în situația cånd, sub camuflajul drapelului, ei săvårșesc acte de violență. Este inadmisibil să se exporte revoluție“, a declarat Rogozin, făcând evident aluzie la România.
Republica Moldova e importantă pentru Rusia deoarece aceasta vede fostele state comuniste ca pe „zone de influență exclusivă“. Temerea cea mai mare e aceea că instalarea unui nou guvern care să nu fie controlat de Moscova va însemna un regres al puterii și influenței Rusiei în fața României, puterilor europene, dar mai ales în fața celui mai puternic aliat al acestora, SUA.
Vestul, amenințat prin Transnistria
Rusia și-a mai jucat încă o carte prin care se asigură că Vestul și România nu vor sprijini vreo tentativă de răsturnare a lui Voronin – a amenințat cu declanșarea unei crize de securitate internațională făcând apel la separatismul Transnistriei, regiune unde are instalat un guvern-marionetă.
Această regiune rusofonă, care și-a declarat independența nerecunoscută față de Moldova cu ajutorul Kremlinului, a avertizat că nu va admite apropierea statului moldovean de România.
„Amenințarea reunificării (Republicii) Moldova și Romåniei a divizat odată cele două maluri ale Nistrului și a declanșat conflictul transnistrean. Acest «factor romån» rămåne în continuare prezent de 20 de ani, după cum o demonstrează evenimentele de la Chișinău. În această situație suntem obligați să ne preocupăm de securitatea și interesele populației din regiune“, a precizat ministrul transnistrean de Externe, Vladimir Iastrebciak.
Dovezi penibile
„Chișinăul dispune de dovezi ale faptului că în actele de dezordine din capitala moldoveană ar putea fi implicată Romånia“, a declarat ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguță.
Așa-zisele dovezi au fost dezvăluite ieri de procurorul general al Republicii Moldova, Valeriu Gurbulea.
Conform ITAR-TASS, citată de Mediafax, acesta a declarat nici mai mult, nici mai puțin decât că „legătura romånească este clară, dovedită prin probe evidente, cum ar fi numeroasele inscripții în limba romånă lăsate la locul incidentelor“. Gurbulea pare să uite că limba română e tot una cu așa-zisa „limbă moldovenească“.
Alte asemenea „probe“ includ faptul că „persoane tinere care studiază în Romånia au fost printre cele mai agresive în timpul protestelor“.
MAE reacționează
„Autoritățile din Republica Moldova au reacționat nesăbuit“, a declarat ministrul de Externe al României, Cristian Diaconescu, referindu-se la reintroducerea de către Moldova a vizelor pentru cetățenii români.
Șeful diplomației române a acuzat autoritățile de peste Prut că au încălcat două acorduri cu UE prin introducerea vizelor și a cerut totodată intervenția diplomatică a partenerilor din NATO și UE pentru asigurarea stabilității la frontiera de Est.
Totodată, Diaconescu le-a cerut autorităților moldovene să precizeze dacă printre „străinii“ arestați la Chișinău în urma protestelor se găsesc și români, pentru ca aceștia să poată primi asistența consulară la care au dreptul. Ministrul romån de Externe, Cristian Diaconescu, a recomandat cetățenilor romåni să evite călătoriile în Republica Moldova și a spus că măsura introducerii de vize de către această țară încalcă acordul Chișinăului cu Uniunea Europeană.
Diaconescu a afirmat, ieri, că, potrivit acordului Chișinăului cu Uniunea Eurepeană, introducerea de vize pentru cetățenii UE trebuie să se facă cu o notificare prealabilă de 48 de ore a Comisiei Europene, ministrul precizånd că această notificare nu s-a făcut.
Cetățenii romåni care doresc să călătorească în Republica Moldova au nevoie de viză, începånd cu data de 9 aprilie, orele 00.00, anunță MAE, precizånd că vizele vor fi eliberate de către Ambasada Republicii Moldova la București.
În noul context politic, UE a cerut Moldovei să „restabilească relațiile normale cu România“ și „să respecte libertățile constituționale“.
Prigoana continuă la Chișinău
Între timp, arestările au continuat la Chișinău în rândurile tinerilor care au participat la protestele de săptămâna asta, iar cifra a ajuns, din câte se pare, la câteva sute de oameni, deși autoritățile nu recunosc. Liderii opoziției încercau din răsputeri să se disocieze de actele de violență, sugerând că ar fi fost comise de „agenți provocatori“ trimiși chiar de guvern.
Atitudinea lor defensivă poate fi înțeleasă și prin prisma faptului că procuratura generală a Republicii Moldova a deschis un dosar pentru lovitură de stat.
Dacă vor fi găsiți vinovați de asta, protestatarii riscă până la 25 de ani de închisoare.