Crescatoriile private de sturioni creeaza isterie in randul investitorilor

In fiecare zi, la sediul Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP) ploua cu cereri de realizare a crescatoriilor de sturioni. Aceasta avalansa de solicitari a fost anticipata inca de anul trecut, cand autoritatile s-au vazut nevoite sa ia masuri pentru stoparea abuzurilor si pentru crearea conditiilor de repopulare. Isteria crescatoriilor private i-a cuprins acum pe cei care sunt dispusi la investitii majore, dar care isi vor amortiza din plin cheltuielile, intr-o perioada mai lunga de timp, ce-i drept.

-Starea resursei din mediul natural, precum si ordinul emis recent pentru protejarea speciilor de peste valoroase au dus la o crestere uriasa a interesului fata de fermele familiale sau cele de profit-, declara Corneliu Popescu, presedintele CNAFP. Din cele opt filiale existente in tara ale Companiei, la fiecare au ajuns cate 40-50 de solicitari informationale, dintre care un numar semnificativ se afla in curs de materializare, mai precizeaza presedintele CNAFP. Judetul Botosani, de pilda, va fi inclus pe lista producatorilor de icre negre, dupa ce mai multi agenti economici au inceput demersuri in acest sens. -Este vorba de proiecte-pilot pe care noi (n.r. – CNAFP) le derulam in toata tara, pe baza cererilor din partea mediului economic si din partea institutelor de cercetare. Vrem sa demonstram ca sturionul este o specie rezistenta, care poate fi crescuta in tot felul de incinte, este rezistent si valoros-, a declarat Popescu. Pana acum, au fost realizate crescatorii-pilot la Iasi, Brasov (intr-un bazin de pamant), la Bicaz (in bazin flotabil) si la Ianca de Olt (in bazin de beton).

Cantitatile de sturion vor creste exponential

Proiectul ambitios al CNAFP prevede ca in consiliul de administratie din aceasta luna sa intre mai bine de 200 de cereri. -Pana in iunie mai facem sapte-opt ferme-pilot, in care vom duce cateva sute de exemplare, iar pe viitor promovam acest tip de ferme, cu intentia de personalizare a proiectelor. De asemenea, din cate stiu eu, exista opt proiecte extrem de serioase, care au ajuns la filialele SAPARD-ului, spre aprobare-, mai precizeaza Popescu. Alte ferme pornesc cu finantare proprie sau prin surse obtinute din credite. Investitia pentru fermele de profit implica sume consistente, insa, in momentul in care e pusa pe picioare, devin adevarate mine de aur.

Obiective ambitioase

-Avem un obiectiv: daca am reusi sa ducem in ferme, anul acesta, 100 sau 200 de mii de puisori (ceea ce nu inseamna extraordinar de mult), care intr-un an ar ajunge la un kilogram, s-ar produce 100, respectiv 200 de tone. Ceea ce inseamna ca din acel moment vom putea vorbi de o productie-, sustine directorul CNAFP. Sturionul este un peste foarte valoros, atat din punct de vedere al carnii, dar mai ales, mai tarziu, pentru caviarul produs. Prin asemenea demersuri se dezvolta cresterea lui in acvacultura, cu atat mai mult, cu cat Romania nu are o traditie in acest domeniu. Din cauza exploatarii masive si a riscului de disparitie a cinci specii de sturioni – viza, nisetrul, pastruga, cega si morunul – Ministerul Agriculturii, impreuna cu Ministerul Mediului, a interzis, printr-un ordin comun, pescuitul acestora pentru urmatorii 10 ani. Ordinul interzice pescuitul in scop comercial, utilizarea oricaror echipamente de pescuit si vanzarea produselor obtinute de la sturionii salbatici pescuiti in apele romanesti.