Din Raportul Public al Curtii de Conturi pe 2004 s-a constatat o lipsa de 423 milioane de euro din contabilitatea sistemului sanitar romanesc, provenind din achizitia aparaturii medicale, din facturi neinregistrate ori din acoperirea gaurilor negre ale economiei autohtone. -Nu exista asa ceva. Nu exista baza legala de a lua bani dintr-o parte si a-i da altui domeniu. Toti banii colectati de la asigurati au ajuns in sistemul sanitar-, s-a aparat fostul ministru de finante al guvernarii PSD, Mihai Tanasescu.
Reprezentantul Curtii de Conturi, Edit Szarca, sustine insa ca -suma aceasta nu reprezinta un prejudiciu propriu-zis, pentru ca obiectele din patrimoniul statului sau anumite facturi ce trebuiau platite se gasesc in aceste institutii, dar ele nu au fost inregistrate sau au fost inscrise eronat-.
-Este o problema de inregistrare. Noi am inregistrat facturile respective in stilul Ministerului Sanatatii, iar Curtea de Conturi voia un alt fel de inregistrare-, e de parere Ovidiu Branzan, ministru al sanatatii in 2004.
Pe de alta parte, Mircea Ifrim, presedintele Comisiei pentru Sanatate si Familie din Parlamentul, e de parere ca un exemplu de asa-zisa -deturnare de fonduri- e reprezentata atat de cele 15.000 miliarde de lei, datoriile din 2002, cat si de cele 7.000 miliarde de lei din 2003, gauri negre ale sanatatii ce au inceput sa fie achitate abia in 2005 din banii destinati acordarii de servicii medicale populatiei.
Desi autoritatile tolereaza deturnarea fondurilor sanatatii, ele refuza achitarea datoriilor acumulate de spitale. Astfel, bunurile mai multor spitale din intreaga tara vor fi scoase la vanzare pentru recuperarea celor 60 milioane de lei noi, la care se adauga penalitatile si taxele de judecata, a anuntat ieri directorul executiv al Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale din Romania, Ion Ciceala. El sustine ca executarea judecatoreasca a unitatilor sanitare se datoreaza autoritatilor care refuza sa achite arieratele acumulate de spitale in 2004 si 2005 catre ei pentru produsele medicale furnizate, desi tolereaza deturnarea a sute de milioane de euro din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.
Directorul executiv al Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale din Romania (AFPM), Ion Ciceala (foto), a declarat ieri ca -pentru ultimii doi ani, arieratele acumulate de spitale catre noi se ridica la 60 milioane de lei noi, la care se adauga cheltuielile de judecata si penalitatile pentru suma respectiva. Valoarea penalitatilor se calculeaza pentru fiecare contract in parte, iar procentajul la suma datorata e de 0,020% pe zi-.
-Exista produse furnizate spitalelor in 2004 si 2005, insa facturile pentru ele nu au fost inregistrate la contabilitate. In plus, cand au raportat la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si la Ministerul Sanatatii valoarea datoriilor, nu au spus nimic de aceste facturi. Totodata, autoritatile sustin ca s-a achizitionat peste valoarea contractului si refuza sa le plateasca, desi exista acte pentru ele-, a completat Ciceala.
28 de unitati sanitare actionate in instanta
In vederea recuperarii datoriilor acumulate catre furnizorii de produse medicale, nu mai putin de 28 de spitale din intreaga tara au fost actionate in instanta, in unele cazuri obtinandu-se executarea acestora pentru achitarea arieratelor.
-In prezent, singurul spital ce risca executarea in vederea recuperarii datoriilor este cel din Galati. Noi am actionat in instanta insa 28 de unitati sanitare, din care 18 sunt in faza finala. Printre ele se numara si spitalele Colentina, Sf. Ioan ori Fundeni, toate din Bucuresti-, spune Ciceala. Totodata, el sustine ca spitalele au acumulat si in 2006 datorii, prin faptul ca acestea au semnat contractul-cadru pentru alocarea finantarii de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate in al doilea trimestru al lui 2006. Astfel, ele au fost aprovizionate de furnizori in baza actelor aditionale incheiate la contractul pe 2005.
In ceea ce priveste datoriile acumulate in ultimii doi ani catre furnizorii de produse medicale, conducerile spitalelor actionate in instanta sunt impartite in doua tabere.
-Nu avem niciun fel de datorie. E adevarat insa ca suntem dati in judecata de furnizori, iar dosarul a ajuns in instanta pe comercial-, sustine directorul Spitalului Clinic Colentina din Bucuresti, Sorin Simion.
-Am inceput anul fara niciun fel de arierate si nici nu suntem actionati in instanta-, a completat Radu Macovei, directorul Spitalului de Urgenta.
Pe de alta parte, Irinel Popescu, directorul adjunct al Spitalului Fundeni, recunoaste ca unitatea sanitara are datorii de circa 640 miliarde de lei vechi.
-Lantul de comanda in Ministerul Sanatatii a fost incompetent-
Cei drept, reprezentantii Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale au amenintat in mai multe randuri ca sisteaza livrarea acestor produse daca nu primesc datoriile. O asemenea tentativa a fost anulata anul trecut de Ministerul Sanatatii, ce a coordonat livrarile de seringi, ace si alte materiale sanitare printr-o companie la care este actionar majoritar.
In plus, la inceputul lui 2006, ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, declara ca spitalele nu mai au nicio datorie, afirmatie contestata insa de furnizorii de produse medicale si in prezent.
-Tot ce inseamna lant de comanda in Ministerul Sanatatii a fost incompetent. Dar nu intelegem de ce trebuie sa platim noi pentru incompetenta altora-, sustine Ciceala.
400 milioane de euro lipsa in contabilitatea sistemului
Aparatura medicala sau facturi neinregistrate, in valoare de 423 milioane de euro, au descoperit inspectorii Curtii de Conturi in 2004 la spitalele publice, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, precum si la casele teritoriale.
-Unele aparate, pentru ca nu exista in acte, s-ar putea sa apara mai tarziu in cabinete private-, a declarat Edit Szarca, membru al Curtii de Conturi, cu privire la cele 87 miliarde de lei ce reprezinta aparate achizitionate de Ministerul Sanatatii si pentru care nu se facuse inca receptia.
-Ministerul a cumparat un aparat de radiologie foarte scump din credite externe printr-o licitatie la nivel national si il trimite direct la un anume spital, iar spitalul se trezeste cu el pe cap. Nu exista o nota de transfer, pentru ca el nu a fost inregistrat de MS, asa incat nici acel spital nu il poate lua pe inventar. Astfel, te trezesti peste cativa ani ca aparatul a disparut din spital si ca functioneaza in cabinetul unui medic-, a completat Szarca.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, campioana la nereguli
Cele mai mari nereguli in contabilitate au fost descoperite la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si la casele de asigurari de sanatate judetene, ele insumand 400 milioane de euro. -CNAS si casele teritoriale nu inregistrau facturile pe care nu voiau sa le accepte la plata, iar ele lipsesc cand facem verificari. In mod fals rezulta ca ei nu au datorii, pentru ca de fapt au, dar nu le contabilizeaza-, mai spune Edit Szarca despre unul din procedeele prin care actele contabile au fost denaturate.
De asemenea, inspectorii Curtii de Conturi au gasit diferente foarte mari intre inregistrarile caselor judetene de sanatate si reprezentantele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (care facea colectarea banilor pentru asigurarile de sanatate) in ceea ce priveste datoriile inregistrate de contribuabili la asigurarile de sanatate. Restante de 3.025 miliarde de lei vechi nu au mai fost trecute in acest mod in actele caselor judetene, desi ele existau la ANAF.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
