Tentaculele caracatitei coruptiei sugruma inca la Ministerul Agriculturii

Anul 2002 va aduce modificari importante in organigrama Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) atat la nivel central, cat si in structurile din teritoriu. Ministrul Ilie Sarbu declara ca nu mai pot fi mentinuti in functie functionarii care nu isi pot schimba mentalitatea. Un alt obiectiv pe care oficialul de la Agricultura si-l propune pentru acest an este impulsionarea privatizarii fostelor IAS-uri, proces care in anul 2001 pare ca nu s-a bucurat de succes. Pentru imbunatatirea activitatii subordonatilor sai, ministrul agriculturii va introduce monitorizarea fiecarui departament in parte si va intari activitatea de control. Angajatii din teritoriu ai ministerului vor avea ca sarcina sa ajute la constituirea exploatatiilor agricole.

– Domnule ministru, ministerul pe care il conduceti a ridicat pe parcursul anului mai multe probleme legate competenta unor functionari care in multe cazuri ocupau functii importante si care s-a dovedit ca nu corespund noilor criterii impuse privind competenta profesionala. Considerati ca aceasta problema a fost rezolvata?

– Una dintre neimplinirile mele in primul an ca ministru este reorganizarea ministerului. Acest proces a fost demarat, dar inca nu s-a incheiat. Numeroasele schimbari din functii pe care le-am facut nu au fost suficiente pentru eficientizarea activitatii. Principala cauza o constituie mentalitatea oamenilor. Sunt inca multi functionari care nu isi justifica in nici un fel salariul pe care il primesc si considera ca este firesc sa fie platiti si sa nu faca nimic. In 2002 vor avea loc schimbari importante in organigrama atat la nivel central, cat si in teritoriu. Vor fi pensionati angajatii care indeplinesc criteriile legale, iar cei care nu reusesc sa se adapteze isi vor pierde locurile de munca. Schimbarea mentalitatii oamenilor este foarte greu de realizat si in cele mai multe cazuri imposibila. Noua organigrama, care va fi dupa modelul celor din tarile Uniunii Europene, prevede si monitorizarea activitatii fiecarui departament al MAAP in parte. In acest fel, va fi cunoscuta activitatea fiecarui angajat. Tentaculele caracatitei coruptiei care au cuprins structurile MAAP in ultimii ani functioneaza inca si la nivel mai inalt, dar intr-o masura mai mare in esaloanele doi si trei, acolo unde multi cred ca ei fac jocurile si ca sunt greu de controlat. I-am avertizat de mai multe ori sa nu se joace cu focul, dar se pare ca nu au inteles.

– Nici privatizarea fostelor IAS-uri nu poate fi incadrata la capitolul -Realizari-…

– Este foarte adevarat. Acest proces a mers destul de anevoios. Legea dupa care se face privatizarea la ora actuala presupune o perioada lunga de timp pana cand se ajunge la vanzarea efectiva: publicarea anuntului, preselectie de oferte, licitatie, perioada pentru depunerea contestatiilor etc. In ultimele luni, Executivul a adoptat si un set de acte normative pentru impulsionarea privatizarii, dar acestea nu au fost inca aprobate de Parlament si deci nu au putut fi aplicate. Speram ca din 2002 aceste societati sa poata fi vandute dupa noile proceduri. Acest lucru nu se poate intampla insa mai devreme de luna februarie, cand parlamentarii se intorc din vacanta. Tot de anul acesta, lucrurile se vor schimba si la Agentia Domeniilor Statului, in sensul impulsionarii activitatii de incasare a redeventei. Functionarii agentiei vor fi platiti in functie de sumele incasate.

– Un capitol de interes este cel privind comertul cu produse agroalimentare in cadrul Acordului CEFTA. Va face Romania compromisuri in relatiile cu Ungaria?

– Vor aparea unele schimbari, dar nu pot afirma ca este vorba compromisuri atat timp cat pe noi ne intereseaza in primul rand protectia producatorilor interni. In prezent, se analizeaza la Departamentul de Comert din cadrul Ministerului Afacerilor Externe posibilitatea inlocuirii ordinului prin care MAAP a impus restrictii calitative la importul de grau si faina din Ungaria cu o taxa de salvgardare. O astfel de masura este permisa de acordurile internationale. Este luata in calcul si posibilitatea renuntarii la taxa de salvgardare perceputa la importul de carne de pasare din Ungaria, intrucat se pare ca importurile din aceasta tara au scazut considerabil. Aceste probleme vor mai fi insa discutate in cadrul intalnirilor bilaterale.

– Din 2002 vor avea loc schimbari importante in structurile de exploatare a pamantului. Care sunt avantajele noilor forme asociative?

– In primul rand vreau sa precizez inca o data ca organizarea in exploatatii nu inseamna colectivizare si nu se pune problema schimbarii formei de proprietate asupra pamantului. Pe langa avantajele de ordin financiar de care vor beneficia exploatatiile sub forma de subventii, nu trebuie neglijat nici aspectul social. Aceste forme asociative vor absorbi o buna parte din forta de munca de la sate si in mod special din tinerii absolventi cu studii in domeniul agricol. Astfel, vor fi create cateva mii de locuri de munca. In plus, cantitatea de produse de pe piata va creste, iar oferta mare va conduce la o scadere a preturilor. Problema este ca o buna parte din proprietarii de pamant nu stiu ca, incepand de anul acesta, nu vor mai primi subventii decat daca se organizeaza in exploatatii agricole. Pentru popularizarea acestei initiative, vom solicita sprijinul primariilor, iar Directiile Generale de Agricultura si structurile Agentiei Nationale de Consultanta Agricola vor avea ca sarcina, din luna ianuarie, sa ajute la infiintarea exploatatiilor prin punerea la dispozitia celor interesati a tuturor informatiilor necesare.

-Tractorul- Brasov continua sa supravietuiasca pe spezele agriculturii

Printre masurile de sprijinire a producatorilor agricoli s-a numarat si subventionarea cu 55% a pretului la achizitionarea de tractoare si masini agricole. Sumele necesare trebuiau asigurate din Fondul de Dezvoltare a Agriculturii Romanesti, alimentat din incasarea redeventei si privatizarea fostelor IAS-uri. Cum incasarile din redeventa nu au fost la nivelul asteptarilor, iar privatizarea IAS-urilor nu s-a bucurat de succes, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) a intampinat greutati in achitarea datoriilor catre producatorii de tehnica agricola, fapt ce a condus la intreruperea de doua ori a programului. Asa se face ca, la sfarsitul anului, MAAP avea de achitat numai catre uzina -Tractorul- Brasov suma de peste 300 miliarde de lei pentru tractoarele livrate.

Suma totala pentru utilajele agricole contractate in baza Ordinului 97 este insa de circa 2.416 miliarde de lei, din care MAAP a achitat 256 miliarde de lei si va trebui sa mai plateasca 1.326 miliarde de lei. Numarul utilajelor contractate este de 5.000 de tractoare, din care au fost livrate 3.556. Au mai fost contractate 200 de combine, din care au fost livrate 120 de bucati. Banii vor fi destul de greu de achitat, daca se tine cont de faptul ca pe redeventa ramasa restanta din anul 2000 nu se mai poate conta. Nu este mai putin adevarat ca, in loc sa caute solutii de rentabilizare a intreprinderii si piete de desfacere, conducerea uzinei brasovene s-a obisnuit sa aiba comenzi asigurate numai de stat, iar guvernantii, de teama miscarilor sociale, si-au luat angajamente care nu pot fi onorate. Schimbarea din functie a directorului general de la -Tractorul- nu a adus si o schimbare a politicii societatii. Fara a pomeni de vreun plan de restructurare a intreprinderii, noul director asteapta ca si pe viitor statul sa dea comenzi, declarand ca ar fi bine ca programele de sustinere a producatorilor agricoli la achizitionarea de tehnica agricola sa fie continuate. Si nici nu este de mirare, avand in vedere faptul ca acestea sunt singurele comenzi pe care uzina le are, fiind cele pe baza de subventii de la stat.

Anul trecut, s-a acordat producatorilor agricoli si un sprijin de un milion de lei pentru fiecare hectar cultivat. Pentru aceasta actiune s-au alocat de la bugetul de stat 6.601 miliarde de lei. O alta facilitate a constat in reducerea pretului de cumparare a semintelor din productia interna cu 40-50%. In acest scop, au fost alocate de la bugetul de stat 759 miliarde de lei. Pentru punerea in functiune a sistemului de irigatii si de desecari pe o suprafata de 900.000 de hectare au fost alocate de la bugetul de stat 1.000 miliarde de lei. Din aceasta suma, o cota a fost alocata direct Asociatiilor Utilizatorilor de Apa. Protejarea patrimoniului genetic al animalelor a beneficiat anul trecut de o finantare de la stat in valoare de 115,3 miliarde de lei, astfel: 42.111 milioane de lei taurine, 5.729,6 milioane de lei ovine, 31.896,1 milioane de lei pasari, 542,6 milioane de lei animalele de blana, viermi de matase – 276,3 milioane de lei, albine – 450 milioane de lei si 6.109,6 milioane de lei – pesti. Sprijinul acordat producatorilor de lapte a constat intr-o prima de 500 lei/litru pentru cantitatea de opt milioane de hectolitri de lapte pentru procesat.

Corpul de Control a adus la buget zeci de miliarde de lei

In urma controalelor intreprise in anul 2001, Corpul de Control al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu, au fost aplicate sanctiuni contraventionale in valoare de 46,6 miliarde de lei si s-au confiscat produse de origine vegetala si animala de aproape 19 miliarde de lei. La Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie au fost trimise notele de control intocmite pentru 34 de unitati, la 23 dintre acestea fiind dispusa inceperea cercetarilor. De asemenea, 30 de note au fost inaintate Inspectoratului General de Politie si Inspectoratelor Judetene de Politie. In patru cazuri a inceput urmarirea penala. In urma neregulilor constatate, au fost schimbate din functie 17 cadre de conducere din unitatile verificate, s-au diminuat drepturile salariale la 11 angajati si au fost aplicate 27.382 de sanctiuni contraventionale.

Efectivele de porci scad in continuare

In domeniul zootehnic, nu s-a reusit pe parcursul anului stoparea declinului la efectivele de porci. Asa se face ca, la finele lui 2001, numarul acestora era de circa 4.460.000, fata de 4.797.000 la sfarsitul anului precedent. Tendinta de scadere s-a mentinut si la ovine si caprine. In schimb, la pasari s-a inregistrat o crestere, ajungandu-se la 75 milioane de capete. Productia totala de carne a fost mai mica cu 19%. Cea mai semnificativa scadere a fost la carnea de porc. Cantitatea de produse prelucrate a crescut fata de anul 2000 pe baza prelucrarii materiilor prime provenite din import. Zonele defavorizate au continuat sa creeze probleme producatorilor interni. Pentru a limita efectele negative, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) impreuna cu Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si Ministerul Finantelor au emis un ordin comun prin care importatorii care au afaceri in zonele defavorizate trebuie sa faca dovada procesarii. Reglementarile au intrat insa in vigoare la finalul anului, iar efectele pot fi estimate cu exactitate la trei luni de la aplicare. La carnea de pasare, taxa de salvgardare la importurile din Ungaria a fost mentinuta, masura care a contribuit la redresarea intr-o anumita masura a sectorului. Anul acesta, in urma discutiilor bilaterale cu partea maghiara, pare ca se va renunta la aceasta taxa protectionista.

In sectorul vegetal, productiile cele mai mari au fost obtinute la cereale, cantitatea totala ridicandu-se la 18,6 milioane de tone. La canepa pentru fibra, cu toate ca s-a obtinut o productie mai mare cu 121% fata de anul 2000, nu a putut fi asigurat necesarul intern pentru industria prelucratoare. O situatie similara s-a inregistrat si la inul pentru fibra. La aceasta cultura, productia a scazut insa cu 45%. Cu sfecla-de-zahar au fost cultivate 38,7 hectare, de pe care s-a obtinut o productie de 837.000 de tone. Aceasta cantitate asigura consumul intern de zahar rafinat in proportie de numai 20%. Din aceasta cauza s-a recurs la importuri masive. Anul acesta, pe langa introducerea de taxe vamale de 30% la importul de zahar brut din trestie-de-zahar, statul va acorda un sprijin mai substantial cultivatorilor de sfecla-de-zahar.

Progresele Agentiei SAPARD nu l-au impresionat pe comisarul european

Pregatirea pentru implementarea Programului SAPARD, desi a inregistrat unele progrese, nu l-a impresionat pe comisarul european Franz Fischler. In urma vizitei la Bucuresti, acesta declara ca s-au facut progrese in privinta Programului SAPARD, dar au ramas multe de facut in privinta restructurarii sectorului agricol. Oficialul european a mentionat ca si Comisia Europeana a decis sa prelungeasca termenul de utilizare a fondurilor UE din 2000 pana la sfarsitul anului 2003 in cazul Romaniei. -Nu exista riscul ca fondurile SAPARD sa se piarda daca nu sunt utilizate pana la sfarsitul anului 2002. Procesul de privatizare trebuie incheiat, aceasta fiind una dintre conditiile de preaderare, iar produsele romanesti trebuie sa ajunga la standardele UE pentru a putea face fata competitiei. De asemenea, trebuie sa creasca capacitatea de a gestiona piata-, a precizat Franz Fischler. El a apreciat ca restructurarea agriculturii nu poate fi realizata intr-un an sau in cinci ani si, de aceea, este un obiectiv pe termen lung. -Romania nu are nevoie de restructurarea agriculturii doar pentru ca este stat candidat la aderare. Acest lucru este necesar pentru reforma sa interna. Aceste schimbari ar fi necesare in orice circumstante, chiar daca Romania ar fi decis sa nu adere la UE. Prin intermediul programului de preaderare SAPARD, UE este gata sa sprijine acest proces necesar de restructurare cu 153 milioane de euro pe an. Dezvoltarea unui domeniu sau a unei regiuni nu poate fi facuta insa doar prin cresterea fondurilor acordate, trebuie gasiti si investitori. SAPARD este deja operational in Bulgaria, Estonia, Slovenia. Sper sa devina operational si in Romania intr-un timp rezonabil-, a declarat Fischler.

Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, Ilie Sarbu, considera ca, in ultimele noua luni, Executivul a adoptat o serie de acte normative in domeniul agriculturii, a caror punere in practica va conduce la indeplinirea multor obiective pe care Romania le are de indeplinit pentru aderarea la Uniunea Europeana. -Sigur ca in cateva luni nu puteau fi recuperate toate intarzierile inregistrate in ultimii ani, dar important este ca acum se fac eforturi substantiale pentru ca Programul SAPARD sa devina operational cat mai repede posibil, iar privatizarea sa fie accelerata-, declara Ilie Sarbu. El a mentionat in acest sens actele normative care au in vedere cresterea atractivitatii la vanzare a fostelor IAS-uri si Legea exploatatiilor agricole.

Pentru implementarea Programului SAPARD in primul an de finantare, in scopul accelerarii procesului de acreditare, MAAP a stabilit ca masuri posibile: imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole, dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale, asistenta tehnica. In domeniul integrarii europene, a fost elaborat si negociat cu Comisia Europeana Documentul de pozitie a Romaniei la Capitolul 8 – Pescuitul, care a fost inchis provizoriu in luna mai 2001. De asemenea, a fost elaborat Documentul de Pozitie la Capitolul 7 – Agricultura, considerat ca fiind cel mai complex si dificil, avand in vedere volumul mare al legislatiei europene. Documentul a fost aprobat de Executiv in luna decembrie.

Multe IAS-uri nu prezinta interes la vanzare

Pana in luna noiembrie a anului trecut, Agentia Domeniilor Statului (ADS) a incheiat 26 de contracte de vanzare-cumparare de actiuni, iar pentru 130 de societati a fost demarata procedura de privatizare (si concesionare a terenului agricol aferent) prin negociere cu preselectie, acestea aflandu-se in diferite stadii ale procedurii. Dintre acestea, pentru 24 de societati comerciale procedura a fost reluata, intrucat in urma primului anunt individual nu s-a primit nici o oferta sau ofertele depuse nu indeplineau conditiile minime din caietul de sarcini. Aproape o treime (264) din numarul total (826) de societati comerciale din portofoliul ADS sunt in procedura de reorganizare judiciara sau lichidare, fiind neviabile. Daca in urma aplicarii unor programe de redresare, unele dintre aceste societati devin viabile pot reintra in procesul de privatizare. ADS inventariaza in prezent aceste societati si arendeaza terenul agricol aferent pana la finalizarea procedurilor judiciare. Pana la 30 noiembrie au fost incheiate 45 de contracte de arendare pentru o suprafata de 104.390 hectare de terenuri agricole din patrimoniul de stat.

Pentru celelalte societati comerciale, ADS a demarat actiuni de inventariere in functie de profilul de activitate, nivelul pierderilor sau gradul de indatorare raportate la capitalul social si de analize individualizate: patrimoniu, infrastructura, pierderea terenului agricol aflat in exploatare ca urmare a aplicarii legilor de restituire, obiectul si numarul litigiilor comerciale, pierderi de patrimoniu prin executari silite. In toate cazurile, rezultatele economico-financiare ale societatilor comerciale sunt analizate pe baza bilanturilor economice pe ultimii trei ani si a situatiilor contabile pe anul in curs. In ceea ce priveste societatile nationale din subordinea MAAP, a fost vandut un pachet de 52% din actiunile Societatii Nationale -Tutunul Romanesc-, iar pentru Societatea Nationala -Cai de Rasa- a fost intocmit studiul privind oportunitatea divizarii societatii in vederea privatizarii. O parte din Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare a trecut in proprietate privata, prin infiintarea asociatiilor utilizatorilor de apa.

Producatorii nu s-au obisnuit sa-si asigure culturile impotriva calamitatilor

Vara anului 2001 a insemnat pentru o parte din producatorii agricoli pierderea unei parti din recolta din cauza secetei. In urma calamitatilor, cei afectati nu au primit despagubiri, intrucat bugetul nu a permis acest lucru. In plus, cei care lucreaza pamantul trebuie sa isi asume si riscul de a pierde recolta in cazul in care nu isi fac asigurare. Cu toate ca Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare dispunea de resurse pentru a iriga suprafetele calamitate, multi dintre agricultori nu au apelat la aceste servicii din lipsa de bani. Suprafata amenajata pentru irigat este de trei milioane de hectare. Din acestea au fost pregatite pentru punerea in functiune 900.000 de hectare. Echipamentele de udare existente asigura doar 51% din totalul suprafetei pregatite pentru irigat. Pe parcursul anului s-a aplicat o udare pe minimum 401.000 hectare, fata de numai 216.000 hectare in anul 2000, ceea ce reprezinta 45% din suprafata pregatita pentru irigat. Echipamentele de udare au fost utilizate anul trecut in proportie de 87,5% fata de numai 36,3% in anul 2000.