Extrădarea lui Hayssam rămâne la mâna Parlamentului de la Damasc

După ce PSD a boicotat ratificarea tratatului juridic bilateral

După ce Titus Corlățean, până de curând șef al Comisiei de politică externă din Senat, a blocat luni de zile trecerea pe ordinea de zi a problemei ratificării în Parlament a tratatului privind extrădarea cu Siria, acum România se lovește de un nou obstacol în aducerea în țară a omului de afaceri sirian condamnat la 20 de ani pentru terorism, Omar Haysam. Readucerea acestuia în țară în prag de alegeri locale și parlamentare ar fi putut constitui un real pericol pentru PSD, deoarece sirianul ar fi putut face dezvăluiri incendiare de activitățile oneroase din interiorul PSD, el fiind unul dintre principalii sponsori ai social-democraților și totodată un nelipsit membru al delegațiilor oficiale conduse fostul președinte Ion Iliescu. Reamintim că Senatul a adoptat, marți, proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România și Republica Arabă Siriană, semnat la București la 10 noiembrie 2010, document despre care șeful statului declara, în noiembrie 2011, că este necesar pentru aducerea în țară a lui Omar Hayssam. Numai că acest blocaj instituit de Titus Corlățean a condus situația în care nici partea siriană să nu facă nicio mișcare în sensul ratificării acestui document. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat, ieri, la solicitarea agenției Mediafax că tratatele încheiate cu Siria privind extrădarea, transferarea persoanelor condamnate și combaterea criminalății organizate nu sunt în vigoare, fiind necesară ratificarea și de către partea siriană. „Ratificarea tratatelor de către partea română nu este echivalentă cu intrarea în vigoare (și aplicarea) acestora, fiind nevoie, în egală măsură, de îndeplinirea procedurilor interne necesare de către partea siriană și de notificarea reciprocă a îndeplinirii acestor proceduri, în conformitate cu dispozițiile finale ale acordurilor în atenție. Nu există, până în prezent, o astfel de notificare din partea siriană, documentele nefiind în prezent în vigoare“, informează MAE.

La mâna Damascului

De asemenea, diplomația română evidențiază că Decizia nr. 2011/782/PESC a Consiliului European din 1 decembrie 2011 privind măsurile restrictive împotriva Siriei, care stă la baza sancțiunilor impuse la nivel UE regimului sirian, „nu interzice, nici explicit, nici implicit, încheierea de acorduri internaționale“. Cu alte cuvinte, ratificarea documentului rămâne la latitudinea părții siriene, PSD fiind cel mai vocal partid împotriva actualui regim de la Damasc, fapt ce poate conduce la continuare acestui blocaj. „Acordurile internaționale în atenție sunt încheiate la nivel de stat (este cazul Tratatului privind extrădarea și a celui privind transferare persoanelor condamnate), respectiv la nivel de guvern (este cazul Acordului privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate), acestea angajând, pe cale de consecință, statele în numele cărora sunt încheiate, iar nu regimuri politice“, se arată în precizarea MAE. Tratatele menționate au fost negociate în perioada 2009-2010 și semnate la 10 noiem­brie 2010, anterior declanșării evenimentelor din Republica Arabă Siriană.  Ele conțin dispoziții punctuale, referitoare la probleme specifice vizând cooperarea în domeniile extrădării, transferării persoanelor condamnate, pre­venirii și combaterii criminalității orga­nizate, încheierea acestora fiind importantă pentru completarea cadrului juridic bilateral general dintre cele două state.

PSD încă se opune

Ministerele responsabile pe fond de domeniile care fac obiectul acestor acorduri sunt Ministerul Justiției, pentru tratatele semnate în domeniile extrădării și transferării persoanelor condamnate, și Ministerul Administrației și Internelor, pentru tratatul semnat în domeniul cooperării în prevenirea și combaterea criminalității organizate, mai evidențiază MAE. Senatul României a adoptat, marți, proiectele de lege pentru ratificarea celor trei acorduri internaționale. În cadrul dezbaterilor, senatorul Georgică Severin (PSD) a afirmat că ratificarea acordurilor cu Siria este inoportună deoarece, de la data semnării acestor acorduri, situația internațională s-a schimbat radical. El a spus că Siria a devenit o țară cu mari probleme în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. Severin a precizat că membrii Comisiei pentru politică externă au acceptat să dea un aviz favorabil după ce au primit precizări în legătură cu oportunitatea ratificării acestor tratate din partea Ministerului de Externe. „Este inoportună ratificarea acestor acorduri, deoarece toate țările Uniunii Europene au înghețat raporturile cu Siria“, a adăugat parlamentarul. La rândul său, președintele Comisiei pentru drepturile omului, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, a susținut că ratificarea acestor acorduri ar fi o greșeală din punct de vedere politic, în condițiile în care toate țările UE, Liga Arabă și multe țări din afara Uniunii boicotează sistemul din Siria. „Dacă încheiem acest acord, mâine în toate ziarele siriene va fi prezentat ca o victorie a politicii externe a conducerii actuale a Siriei, iar noi nu avem nimic de câștigat“, a mai spus Frunda.

Hayssam, mai periculos decât Apostu

În noiembrie 2011, președintele Traian Băsescu declara că aducerea lui Omar Hayssam în România nu este posibilă din cauza blocării la Comisia de politică externă din Senat a acordului de extrădare cu Siria, apreciind că ceea ce face Titus Corlățean, președinte al Comisiei de politică externă din Senat, e un blocaj politic mai rău decât „corupția lui Sorin Apostu“. El menționa că în urma vizitei președintelui Bashar al-Assad la București, în toamna anului 2010, a fost parafat un tratat de extrădare cu Siria. Potrivit președintelui Băsescu, acesta este un document necesar pentru aducerea în țară a lui Omar Hayssam, în condițiile în care legislația Siriei prevede imposibilitatea extrădării persoanelor care au cetățenia siriană. În replică, președintele Comisiei de politică externă a Senatului Titus Corlățean a respins „ferm“ declarațiile făcute de Traian Băsescu despre blocarea, la Comisia de Politică Externă a Senatului, a ratificării unor acorduri dintre România și Siria, inclusiv unul de extrădare, care ar fi aplicabil în cazul lui Omar Hayssam.
Senatorul PSD a explicat atunci că la Comisia de Politică Externă au fost dezbătute, în două ședințe, în mai și iunie 2010, patru acorduri dintre Siria și România, dintre care unul de extrădare. Potrivit lui Corlățean, atât senatorii de la putere, cât și cei din opoziție, au căzut de acord că nu se impune începerea procedurilor de ratificare, în condițiile în care comunitatea internațională a condamnat „regimul criminal“ de la Damasc, impunând inclusiv sancțiuni. Senatorul PSD a mai afirmat că, pentru cazul Hayssam, există o convenție de asistență juridică, înclusiv penală, între cele două state, convenție semnată în 1978 și aflată încă în vigoare.

Tărăgănări birocratice

În 24 aprilie 2012, președintele Comisiei de politică externă din Senat Titus Corlățean declara că a fost deblocată procedura de ratificare a acordurilor cu Siria, inclusiv cel privind extrădarea și a cerut public declasificarea dosarului Omar Hayssam.  Corlățean preciza că în cursul anului trecut a trimis scrisori premierului Emil Boc și ministrului de Externe, Teodor Baconschi, iar la începutul acestui an și premierului Mihai Răzvan Ungureanu, în care își exprima poziția de rezervă a Comisiei de politică externă privind ratificarea, la acel moment, a tuturor acordurilor negociate și semnate cu Siria, din rațiuni ce țin de poziția UE privind regimul sirian. El a menționat că la 17 aprilie a primit de la ministrul de Externe Cristian Diaconescu o adresă în care se arată că Guvernul consideră oportună ratificarea acestor acorduri. Corlățean a anunțat că membrii comisiei au dat imediat avizul respectiv, pentru toate acordurile cu Siria.  Președintele Traian Băsescu a semnat, la 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România și Republica Arabă Siriană privind extrădarea și a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate.

Mădălin Necșuțu