Romania va pierde peste 17 miliarde de euro din fondurile structurale europene

In perioada 2007-2013, Romania va beneficia de circa 17 miliarde de euro drept fonduri structurale din partea UE. Ieri, in timpul unui seminar pe aceasta tema, organizat de Ministerul Finantelor, in colaborare cu cel al Integrarii si cu sprijinul Ambasadei Spaniei, Anca Boagiu (foto), ministrul integrarii, a subliniat acest aspect, precizand insa ca steguletele rosii primite de Romania din partea Comisiei europene este o chestiune metaforica, in rest fiind vorba de foarte multi bani primiti prin intermediul acestor fonduri, pe care, daca nu-i vom sti cheltui, economia nu se va dezvolta. In schimb, se vor bucura altii atunci cand Romania va trebui sa returneze banii necheltuiti, din lipsa de management.

Dar absorbtia fondurilor comunitare reprezinta o intreprindere deosebit de dificila, in special in tarile foste comuniste. Spre exemplu, Polonia, in primul an dupa aderare, a reusit -performanta- de a absorbi o parte infima, sub 10%, din fondurile structurale care i-au fost repartizate, situatii similare inregistrandu-se si in alte tari.

Infrastructura, principalul beneficiar

Facandu-se analogia cu ceea ce s-a intamplat in Romania cu absortia fondurilor SAPARD, ISPA etc., se poate aprecia ca exista posibilitatea repetarii acestei experiente triste. Fondurile structurale au ca destinatie, printre altele, finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, combaterea somajului de lunga durata sau promovarea dezvoltarii rurale. Pentru perioada 2007-2013, in bugetul UE fondurilor structurale li s-a alocat suma de 307,6 miliarde de euro, cu precizarea ca in perioada 2000-2006 a fost alocata o suma totala de 286 miliarde de euro, din care 41% pentru infrastructura, 34% – mediului productiv, 23 – resurselor umane si doar 2% pentru alte domenii.

Romania are mai putin de 10% din specialistii necesari

Ca metodologie de lucru, la inceputul fiecarei perioade de programare, care are o durata de sapte ani, UE decide bugetul si defineste regulile de baza care se aplica in utilizarea lor, dar autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor programe in documente numite Programe Complement, asupra carora este informata Comisia, programe care, daca sunt agreate, devin operationale. Fara a insista, din sectorul productiv fac parte Agricultura, cu toate subramurile, inclusiv marketingul aferent si pescuitul, dar in special Sprijinirea marilor afaceri – gen investitii in capital fizic, consultanta si inginerie financiara, IMM-urile, Turismul, Cercetarea, Resursele umane si Infrastructura – de stat sau privata.

Rezulta faptul ca si sectorul privat va trebui implicat prioritar in absorbtia acestor fonduri, Ministerului Finantelor si, in subsidiar, altor ministere, precum cel al Agriculturii, revenindu-le doar rolul de interfata dintre UE si beneficiarii directi. Rezulta necesitatea pregatirii urgente a specialistilor in domeniu, care vor trebui sa existe, in special, la nivel de economie reala. Institutul Roman de Training precizeaza, intr-un studiu dat recent publicitatii, ca la aceasta data in institutiile de stat exista in jur de 1.000 de persoane pregatite in domeniu, urmand ca, inclusiv anul viitor, sa mai fie pregatiti in jur de 2.700. Dar, potrivit estimarilor institutului, ar fi necesari cel putin 10.000 de specialisti doar la nivel de institutii. Daca ar fi urmat un program intensiv de instruire pentru atingerea pragului de 10.000 de specialisti, cheltuielile s-ar ridica la circa 22,5 milioane de euro, dar acest lucru ar insemna cresterea capacitatii de absorbtie cu 50%. In caz contrar, Romania ar putea fi pusa in situatia de a pierde circa 7,5 miliarde de euro din fondurile structurale alocate. Potrivit estimarilor institutului, doar cresterea cu numai 1% a capacitatii de absorbtie -inseamna pana la 300 milioane de euro atrasi in proiecte-, adica de 10 ori mai mult decat cheltuielile cu pregatirea tuturor specialistilor necesari Romaniei in momentul integrarii.