Mii de litri de lapte se pierd zilnic in satele de munte ale judetului Alba, in timp ce zootehnia romaneasca este la un pas de dezastru. Nici in cele mai dezvoltate tari din lume, nimeni nu-si permite luxul de a hrani porcii cu lapte de vaca. Situatia, care se poate intalni in majoritatea satelor din Muntii Apuseni si Muntii Sebesului, se datoreaza faptului ca, o data cu desfiintarea centrelor de colectare, crescatorii de vaci au fost pusi in fata imposibilitatii de a-si valorifica laptele.
In urma cu mai bine de cinci ani, dupa privatizarea societatilor de prelucrare a laptelui, majoritatea centrelor de colectare au fost desfiintate. Crescatorii de vaci din satele aflate la distanta mai mare de orase au ajuns sa hraneasca porcii cu lapte. Una dintre cele mai dramatice situatii se intalneste in satul Ramet din Muntii Apuseni, localitate situata la mai bine de 60 de kilometri distanta de Alba-Iulia. Si aici, laptele de vaca este folosit pentru ingrasarea porcilor, in loc sa ia drumul fabricilor de prelucrare.
-Noi am da laptele cu 2.000-3.000 de lei, dar in Ramet nu exista nici un om care sa colecteze laptele si sa il duca la fabrica. Numai in Ponor este, la SC Montana CAD SRL, dar pana acolo is 15 kilometri si noi suntem oameni batrani si nu putem merge in toata ziua pana acolo-, povesteste Elena Alba din Ramet.
Ca sa nu il arunce, oamenii dau laptele la porci. Astfel, fiecare gospodarie creste cate doua-trei vaci si, implicit, oamenii tin pe langa casa porci, pe care ii hranesc in principal cu lapte. -Avem un purcel, doi, si laptele il dam de laturi la porci, decat sa il aruncam pe vale, ca si daca facem cas din el, suntem prea batrani ca sa mergem cu el la Aiud sau la Teius, in piata. Asa ca il dam la porci si porcii ii vindem si din asta traim si noi, ca ce-om face altceva aici, in varful muntelui?-, spune Ioan Cotora.
Pentru majoritatea oamenilor din satele de munte, cresterea vacilor este o ocupatie de baza, in multe cazuri laptele dat de acestea fiind unica sursa de venit. Chiar daca au probleme, ei incearca sa supravietuiasca incercand diverse artificii. -Crestem vaci cu fan, cu otava, cu paie, ca vara asta o fost parjol si nu prea mai este nutret, vacile dau lapte, cu laptele ingrasam porcii, pe care ii vindem de Ignat, si asa traim. Mai fata vacutele cate un vitel, il vindem si pe ala, si uite asa, trebuie sa traim cumva din cresterea vitelor, ca daca erau mine pe aici, munceam in mina si nu ne mai chinuiam cu laptele asta-, povesteste Ioan Albu din Ramet.
Infiintarea centrelor de colectare in satele de munte implica un efort financiar deosebit, iar fara ajutor din partea statului, nici un investitor nu s-a aratat dispus sa vina in zona. Singurul care a reusit sa intreprinda ceva in domeniul prelucrarii laptelui a fost Victor Cordea, din Ponor. In 1994, el a pus bazele unei microfabrici de prelucrare a laptelui, unde reuseste sa industrializeze toata cantitatea pe care o dau vacile din Ponor. El spune ca este foarte greu sa infiintezi o astfel de microfabrica si ca este la fel de dificil sa pui bazele unui centru de colectare a laptelui in comuna vecina, Ramet. -In comuna Ramet nu se prea poate face un centru de colectare a laptelui, fiindca utilajele frigorifice sunt foarte scumpe. Eu am incercat sacolectez laptele de acolo, dar m-am confruntat cu greutati din partea satenilor din Ramet si am renuntat. Asa ca si acum crescatorii de vite din Ramet folosesc laptele pentru ingrasarea porcilor, a animalelor-.
Pretul pe care centrele de achizitie il ofera pentru un litru de lapte este intre 2.000 si 3.000 de lei, iar la piata satenii il vand cu pani la 6.500-8.000 de lei/litru, dar in conditiile in care transportul este din ce in ce mai scump, oamenii de la sate nu se incumeta sa parcurga zecile de kilometri care-i despart de orase.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















