Spalatul pe dinti, un leac garantat suta la suta

Exista dovezi ca, in urma cu 5.000 de ani, in era neolitica, dintii aveau carii, dar numarul acestora era mult mai redus din cauza alimentatiei naturale. Grecii si romanii, iar mai inainte la egipteni, fenicieni, chinezi si indieni se dezvoltase o intreaga tehnica a extractiei dintilor si chiar de inlocuire a celor extrasi. Intr-un document asirian se vorbeste despre un rege care suferea de dureri de dinti ce-i provocau si alte boli in organism si care, doar dupa extractia dintilor, a putut sa scape de toate suferintele. Este probabil cea mai veche referire la faptul ca dintii pot provoca suferinte la distanta in organism (ceea ce numim, astazi, infectia de focar).

Periajul incepe de la trei ani

Problemele se ivesc o data cu aparitia dintilor de lapte la copii. Cele mai frecvente sunt cariile dentare. Un rol important il are profilaxia, care trebuie facuta de la o varsta foarte frageda, chiar de la trei ani. Periajul dintilor si o alimentatie naturala corecta, bogata in calciu, vitamine, fluor, il vor scuti pe viitorul adult de necazurile create de problemele dentare.

Caria dentara atinge 90-95% din dintii permanenti. Ea se agraveaza progresiv daca nu este tratata la timp si corect. Avand in vedere ca la varsta de sase ani apare -molarul de sase ani-, care este definitiv, parintii trebuie sa stie ca se cariaza repede, dar el nu trebuie extras, ci tratat.

Semne de imbolnavire pentru intregul organism

Cauza cea mai frecventa care determina caria dintilor o constituie deficientele de igiena buco-dentara. Lipsa igienei dentare face ca dintii sa capete o culoare urata, sa-si piarda luciul si sa se acopere cu pete brune. Caria dentara poate fi rezultatul unor tulburari ale metabolismului, provocate de lipsa proteinelor, glucidelor si vitaminelor. In cazul unui metabolism defectuos, in organism se acumuleaza o serie de substante nocive, ceea ce duce la atacarea dintilor si la provocarea cariilor. In structura dintelui intra calciu si fosfor, lipsa acestora din alimentatie ducand la demineralizarea dintilor, care devin astfel mai expusi la formarea cariilor.

Caria dentara nu trebuie inteleasa doar ca o simpla cavitate in dinte. Dintele este o parte componenta dintr-un intreg – aparatul dento-maxilar – care este in stransa legatura cu celelalte aparate si organe. Orice dereglare la nivelul acestuia atrage dupa sine dereglari in activitatea altor organe. Aparitia unei carii dentare poate reprezenta un semn de imbolnavire a intregului organism si constituie un semnal de alarma ca undeva, in corp, a aparut o -infectie de focar-. Cand din alimentatie lipsesc o serie de substante necesare atat pentru sanatatea intregului organism, cat si pentru hrana si cresterea dintilor, numarul de carii dentare creste. De pilda, lipsa vitaminelor A, B, C si D are o mare importanta, provocand o slabire a rezistentei dintilor, favorizand astfel distrugerea smaltului.

Dintii mai contin si un alt element important – fluorul -, care le confera o mare rezistenta.

Dureri pana la limita suportabilului

Inainte de a observa vreo distrugere a dintelui, la locul viitoarei carii dentare apare o pata galbena, asa-numita pata cretoasa, care se poate observa intr-o lumina mai puternica si poate fi depistata la un consult stomatologic. In faza imediat urmatoare, apare pe suprafata dintelui o spartura care este deseori trecuta cu vederea. In aceasta faza, este atacat doar smaltul. Dupa un timp, strapungand bariera smaltului, caria patrunde in dentina, unde progreseaza mult mai repede. La suprafata, pe smalt, apare un orificiu cat o gamalie de ac, dar dedesubt, in dentina, distrugerea este cu mult mai mare. Apar dureri mai ales la cald si la rece. Pe masura ce distrugerea se apropie de camera pulpara, durerile cresc in intensitate si devin persistente. Pulpa dentara se infecteaza si apar dureri foarte mari, greu suportabile.

Ce este focarul de infectie?

Aparitia unei amigdalite acute, faringite, sinuzite, apendicite etc. presupune existenta unei infectii acute care, netratata sau tratata insuficient, provoaca, la nivelul organismului, tulburari functionale majore. Dintii pot fi si ei punctul de pornire a unui focar de infectii. Acestea pot fi generate de resturile radacinilor dintilor ramase in maxilar, de dinti care nu au iesit pe arcada la timpul potrivit sau de boli localizate la nivelul gingiilor, numite parodontopatii. Infectia apare de obicei la persoane peste 35 – 40 de ani, dar poate aparea si la tineri si chiar la copii.

O infectie buco-dentara poate afecta si alte organe. Netratata la timp, infectia poate provoca boli cardiovasculare, reumatism poliarticular acut, imbolnaviri renale, precum si o serie de afectiuni nervoase ale glandelor cu secretie interna, gastro-intestinale, respiratorii, ale organelor de simt si chiar genitale. Se poate observa ca, dintr-un singur punct al organismului, boala de focar atinge arii diverse si multiple.

Preventia, mama sanatatii

Declansarea bolii de focar se datoreaza scaderii capacitatii generale de aparare a organismului. Pentru a creste rezistenta organismului la infectii, trebuie facuta cat mai multa miscare in aer liber si sport. Nu trebuie uitate efectele benefice ale Soarelui. In piele se gaseste o substanta care, in stare naturala, nu poate fi utilizata de organism. Sub influenta Soarelui, substanta se transforma in vitamina D2. Ea este absolut necesara pentru buna folosire a calciului de catre organism. Calciul intrand in componenta oaselor si a dintilor, activarea defectuoasa a vitaminei D2 atrage dupa sine tulburari la nivelul oaselor. Pericolul de imbolnavire devine mai mare in anotimpul rece, cand pielea, indeosebi a copiilor, primeste putine radiatii solare. De aceea, in acest anotimp este bine sa li se administreze vitamina D in solutii, in injectii sau sub forma unturii de peste. Un rol important si determinant il are insa alimentatia rationala si completa, ca si un regim de viata igienic.

Bunul obicei de a merge la stomatolog

Grija pentru sanatatea gurii si a dintilor incepe imediat dupa nastere. Pentru asigurarea unei dezvoltari normale a dintilor si a gurii, copilului trebuie sa i se administreze o alimentatie cat mai bogata in vitamine.

Cel mai bun mod de a hrani copilul ramane tot sanul. Laptele matern contine tot ceea ce este necesar copilului pentru o dezvoltare armonioasa: albumine, saruri minerale, zaharuri, grasimi, vitamine, toate in proportiile cele mai potrivite. O data cu aparitia dintilor de lapte la copii, incep si problemele stomatologice. In acest caz, un rol important il are profilaxia, care trebuie facuta de la varste fragede – de la trei ani. Atat periajul dintilor, chiar si la aceasta varsta, cat si alimentatia bogata in vitamine, calciu, fluor ajuta la mineralizarea dintilor. Efectul va fi benefic asupra adultului de mai tarziu. Nerespectarea acestor indicatii se va reflecta asupra dintelui, care va fi vulnerabil la factorii fizico-chimici ai cavitatii bucale. Medicul specialist Eugenia Tenea ne sfatuieste ca la primele semne de boala dentara sa ne prezentam la doctor. -Cu cat pacientul amana prezentarea la cabinetele stomatologice si se trateaza singur, cu atat boala evolueaza spre faze mai grave, ceea ce duce la sedinte de tratament indelungate si la dezechilibre grave in organism!-, a precizat doamna doctor. Conform noului sistem sanitar, fiecare copil si adult trebuie sa se inscrie si pe lista unui medic stomatolog. Astfel, se descopera la timp problemele stomatologice ivite.