Pentru prima data, anul acesta, din padurile romanesti se va taia lemn certificat. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), pregateste un proiect de act normativ care va permite Regiei Nationale a Padurilor (RNP) sa declanseze actiunea de certificare a padurilor care apartin statului. Operatiunea propriu-zisa urmeaza sa fie efectuata de catre firme acreditate international si agreate de Uniunea Europeana. Padurile care apartin comunitatilor locale, persoanelor fizice si juridice vor fi certificate de consiliile comunale. Secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP), Viorel Ghelasa, declara ca daca se ia in calcul timpul necesar aprobarii Hotararii de Guvern si selectarea firmei in urma organizarii unei licitatii, procesul ar putea incepe in luna mai a acestui an. In prezent, este in curs de desfasurare un proiect pilot la Vanatori – Neamt, pentru o suprafata de 32.000 de hectare. Finantarea este asigurata printr-un Grant japonez de la Banca Mondiala, in cadrul proiectului de conservare a biodiversitatii.
Cererea de lemn certificat este in crestere
La nivel european, exista circa sapte firme abilitate sa desfasoare astfel de operatiuni. Viorel Ghelasa declara ca certificarea padurilor este necesara intrucat a crescut cererea de lemn certificat. -Suprafata de padure care se certifica este stabilita in functie de solicitarile agentilor economici. Pana acum au fost inregistrate cereri de la peste 30 de firme. Anul acesta este prevazuta certificarea unui milion de hectare de padure. Pentru a evita ca, pe traseul parcurs, lemnul sa fie inlocuit cu cel provenit din taieri ilegale, cel care solicita certificarea o va obtine pentru intreg lantul de custodii. In acest fel, va fi instituita si o bariera in calea taierilor ilegale-, spune Viorel Ghelasa. Nu va fi insa interzisa circulatia materialului lemnos provenind din padurile necertificate. Daca un agent economic va prefera sa achizitioneze acest produs, este liber sa o faca. Numai ca produsele fabricate din lemn necertificat vor patrunde destul de greu pe pietele externe.
Certificarea va fi facuta si in functie de cererea de lemn pe plan international. Potrivit reprezentantului MAAP, piata europeana tinde spre utilizarea lemnului si a produselor din lemn certificat. -Padurile din care provine lemnul certificat corespund principiilor stabilite de Uniunea Europeana, privind gospodarirea durabila a padurilor.
Exportul de busteni ar putea fi reluat cu unele restrictii
In privinta exportului de material lemnos, secretarul de stat din MAAP declara ca autoritatile romane vor incerca sa convinga UE de necesitatea mentinerii restrictiilor. Este insa putin probabil ca cererea sa fie acceptata, deoarece este bine stiut ca presiunea externa pentru liberalizare exportului de masa lemnoasa este foarte mare. Singura modalitate la care autoritatile de la Bucuresti ar putea recurge, pentru a diminua cantitatea de lemn exportat, ar fi includerea unor restrictii in Normele metodologice.
In toamna anului trecut, Executivul a aprobat volumul maxim de masa care poate fi recoltata in anul 2002. Acesta este mai mic decat cel de anul trecut cu circa doua milioane de metri cubi. Astfel, Hotararea adoptata, in octombrie 2001, de Executiv prevede, pentru anul 2002, recoltarea unui volum maxim de masa lemnoasa pe picior de 16 milioane metri cubi, fata de circa 18 miloane metri cubi anul trecut. Aceasta diferenta se explica prin faptul ca a fost sistat eportul de busteni. In plus, se are in vedere si protejarea resurselor. Una dintre prevederile exprese ale actului normativ stipuleaza faptul ca intreaga cantitate de masa lemnoasa in stare bruta sau prelucrata sumar va fi valorificata exclusiv pe piata interna. Actul normativ poate fi modificat pe parcursul anului ori de cate ori acest lucru este cosiderat necesar. Din cele 16 milioane de metri cubi, 14,2 milioane vor fi taiate din proprietatea publica a statului, administrate de Regia Nationala a Padurilor, 0,5 milioane, din padurile proprietate publica a unitatilor administrativ teritoriale, 0,6 milioane, din padurile proprietate privata a persoanelor fizice si a persoanelor juridice de drept privat, 0,7 milioane, din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national.
Strategia MAAP de dezvoltare a silviculturii vizeaza, in principal, intarirea capacitatii institutionale a Departamentului Padurilor, crearea Directiei pentru Managementul Padurilor private in MAAP si transformarea Ocoalelor Regimului Silvic, in vederea asigurarii gospodaririi in regim silvic a padurilor private.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
