Victor Ponta calcă apăsat pe urmele dictaturii lui Viktor Orban

România după Ungaria

„Vecini de nume“, dar și de apucături politice, cei doi „Victori“ – ai României și Ungariei – încep să se semene din ce în ce mai mult în privința brutalității cu care apucă și mânuiesc frâiele puterii. Aceste obiceiuri fac mai degrabă trimitere la vremuri de tristă amintire și contravin spiritului european de leadership. Dacă nu cu mult timp în urmă Victor Ponta arată cu degetul înspre Ungaria lui Orban, criticând măsurile autocrate luate de șeful cabinetului de la Budapesta, acum liderul de la București începe să adopte din ce în ce mai mult din măsurile luate în avans de Orban. În numai o lună de zile de la preluarea guvernării, Victor Ponta a reușit performanța de a penetra sistemul administrativ cu oameni din camarila sa și de a impune un plan multilateral de acțiune pentru controlul total în stat. De o viziune politică lucidă se poate vorbi mai puțin, în timp ce mai multe paliere ale puterii în stat se vor a fi „reformate“ de către Victor Ponta. Printre acestea se numără sistemul juridic, acolo unde mai mult membrii de la vârful PSD au probleme grave în justiție fiind pe punctul de a fi condamnați la ani grei de închisoare, dar domeniul economic, loc unde actuala guvernare mizează de oameni din sistem pentru a face tot felul de jonglerii financiare menite să poată susțină pomenile electorale promise de USL. Aceeași situație se regăsește și în Ungaria, acolo unde premierul Viktor Orban și-a numit o serie de prieteni personali în funcții-cheie și a impus un control strict asupra instituțiilor financiare din Ungaria, în special asupra Băncii Naționale din Ungaria. În paralel, opt organizații non-guvernamentele l-au acut recent pe premierul Victor Ponta că politizează administrația publică și că înlătură vocile critice. „Pericolul ca noul prim-ministru Victor Ponta să calce pe urmele omologului său ungar, Viktor Orban, este vizibil prin epurarea administrației și a mass-media publice de profesioniști independenți și de voci critice și prin crearea unei super-majorități în următorul legislativ“, atrag atenția reprezentanții mai multor ONG-uri.

Atac la Curtea Constituțională

Una dintre primele lovituri ai regimului Ponta a fost să caute să diminueze rolul Curții Constituționale, instrument democratic la care USL apela constant în vremea cât a stat în opozție, contestând fiecare mișcare a puterii. Acum, odată ajuns la cârma statului, Ponta a încercat să creeze un conflict artificial cu președintele Băsescu privind dreptul de reprezentare în materie de politică externă, o situație suficientă pentru ca liderul de la Cotroceni să fie atras într-o capcană pentru a-i fi pusă în cârcă încălcarea constituției. De curând, parlamentarii USL au depus un proiect de lege prin care Curtea Constituțională să nu mai aibă drepturi de pronunțarea asupra hotărârilor Parlamentului, acolo unde USL este acum majoritar. „Prin legea 177/2010 în sarcina Curții Constituționale a fost stabilită și pronunțarea asupra constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor doua Camere. Considerăm ca prin aceasta modificare se încarcă în mod excesiv activitatea CCR, ceea ce dăunează bunului mers al activității și al exercitării rolului de arbitru instituțional“, se arata în expunerea de motive. Totodată, USL a insistat pe modificarea legii electorale pentru că acum votul uninominal pur avantajează această alianță, fără însă a modifica și numărul de parlamentari, așa cum au decis românii în urma referendumului din 2009. Metodele urmate de Ponta seamănă izbitor cu cea ce a făcut Orban în Ungaria, acolo unde Curții Constituționale i s-au tăiat din prerogative, în special din cele bugetare. Totodată, atât Ponta cât și Orban și-au introdus clientela politică în sistemul juridic pentru al subordona factorului politic, procedeu ce nu are nicio legătură cu separarea puterilor în stat.
La începutul acestui an, ziarul „Le Monde“ scria că Ungaria a devenit un fel de „Românie a lui Ceaușescu“. Acum ar putea începe să scrie că a devenit una a lui Ponta. „Orban a privat Curtea Constituțională de toate puterile prin care i-ar fi putut împiedica manevrele politice, apoi a dislocat Consiliul bugetar pentru a avea control exclusiv asupra acestuia, a restrâns libertatea presei, a decapitat justiția și a numit „părinți, prieteni și clienți“ în principalele posturi de judecători. Guvernul încearcă să mutileze independența Băncii Naționale, protejată inclusiv prin tratate internaționale, și chiar remodelează legea electorală, care face Fidesz inamovibil, cel puțin prin mijloace democratice“, opinează în paginile publicației amintite Laszlo Rajk, arhitect, opozant și fost disident ungar, fiul unui ministru executat în 1949 după un proces stalinist.

Praf în ochi și inginerii economice

Pentru că nu avea niciun om politic capabil de o viziune economică, Ponta a decis să apeleze la serviciile unui tehnocrat cu filii pesediste, Florin Georgescu, fost prim-vicepreședinte al BNR pe care l-a cocoțat la vârful Finanțelor. Jongleur de soi pe cursul leului, Georgescu a reușit să ducă euro spre un curs de 4,5 lei pentru un euro. Practic din această diferența de curs, prin diverse artificii financiare, USL speră să poată găsi resurse financiare pentru a oferi bugetarilor și pensionarilor, votanții consacrați ai PSD, o mărire de salariu de 8% în luna iunie. Cu toate acestea, artificiul cuplului Georgescu- Ponta nu este decât unul de fațada care nu va contribui decât la scăderea puterii de cumpărare a românului și îndatorarea și mai mare a celor care au rate în euro. Totul pentru a mulțumi votanții clasici ai PSD care vor fi amăgiți cu o mică mărire, dar toată lumea va pierde prin scăderea puterii de cumpărare și mărirea prețurilor. În ultima zi a anului trecut, Parlamentul ungar a adoptat controversata lege cu privire la Banca Centrala a Ungariei (MNB), care avea să mărească influența guvernului lui Viktor Orban asupra acestei instituții menite a fi independente prin însăși natura sa. Legea a fost adoptată cu 293 voturi pentru, 4 împotrivă și o abținere, datorită majorității de două treimi de care dispune în legislativ partidul Fidesz al premierului Viktor Orban. Acestă lege îi retrage președintelui acesteia prerogativa de a-și alege adjuncții, al căror număr a crescut de la doi la trei și care sunt numiți de acum înainte de șeful guvernului. Mai pe scurt, de către Viktor Orban.

Botniță pentru presă

Dacă în urmă cu câteva luni, Ponta se bucura de beneficiile propagandei anti-guvernamentale făcută de principalele posturi de știri – Antena3 și Realitatea TV – în prezent premierul nu mai este atât de mulțumit de activitatea presei libere. Ponta a răbufnit recent considerând că știrile transmise de posturile TV prin care se anunță prăbușirea leului în raport cu moneda europeană nu sunt admisibile în nicio țară cu piață financiar-bancară liberă și afirmă că, cu cât sunt date la TV mai multe astfel de știri, „cu atât s-ar putea să fie mai rău“. Premierul a insistat asupra faptului că membrii comitetului special coordonat de guvernatorul Băncii Naționale a României, la care participă și ministrul Finanțelor, au toate instrumentele și capacitatea pentru a ține situația sub control. Șeful Guvernului a adăugat că, cu cât sunt date la TV mai multe știri, „cu atât s-ar putea să fie mai rău“. Mai mult, Ponta a recurs de curând la câteva înlocuiri importante a unor șefi din televiziunea de stat și radioul public, acuzând politizarea instituții. Ieri, la solicitarea USL, s-a decis trimiterea rapoartelor de activitate ale SRTv si SRR pe 2009 si 2010 in dezbaterea sedintei de plen din 12 iunie. Parlamentarii nu au mai discutat rapoartele de activitate ale celor doua instituții din 2010, când a fost respins raportul TVR pe 2008 și, drept urmare, Consiliul de Administrație condus până atunci de Alexandru Sassu a fost demis de drept. Decizia de a introduce rapoartele SRTv si SRR pe agenda plenului Parlamentului vine în condițiile în care ANAF a blocat conturile TVR. Mai mulți membri ai CA l-au acuzat, într-o scrisoare deschisa, pe Alexandru Lăzescu de „derapaje și acte de corupție“ și au cerut demisia acestuia. Prin această mișcare, PSD urmărește „decapitarea“ lui Lăzescu de la cârma acestei instituții. La finele lui 2010, Parlamentul maghiar adopta legea presei denunțată în Ungaria – dar și UE – de asociațiile jurnaliștilor, de marile cotidiane și de grupurile pentru apărarea drepturilor omului. Acest proiect prevederea puteri extinse pentru noua autoritate de „reglementare“ în domeniu, denumită Consiliul Ungar al Presei – în realitate, o comisie de supraveghere formată exclusiv din membri Fidesz, partidul premierului Orban. După lungi dezbateri și presiuni din partea Bruxelles-ului, a adoptat joia trecută o versiune mai suplă a legii prin care jurnaliștii nu mai sunt nevoiți să își divulge sursele de informații, așa cum se prevedea inițial.

Justiție cu interese politice

Ultimul scandal care aduce în atenție politizarea sistemului judiciar din România are în mijloc un personaj controversat, Adrian Balaban Grăjdan. Săptămâna trecută, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a înștiințat instanța care judecă recursul în dosarul „Trofeul calității“, unul dintre dosarele penale ale fostului premier Adrian Năstase, că nu se constituie parte civilă pentru că nu a suferit niciun prejudiciu financiar-contabil. Manevra venea la scurt timp de la numirea acestui în această funcție de către Victor Ponta.  Premierul a declarat, luni, răspunzând unei întrebări, că nu Adrian Năstase a fost cel care l-a propus pe Grăjdan la șefia ISC, el arătând că un alt coleg de partid a făcut această propunere, căruia a evitat să-i divulge numele, spunând că, în calitate de șef, își asumă această numire. În paralel, mass-media de la Budapesta a scris că guvernului Viktor Orban a avut grijă să-și instaleze în funcții-cheie din sistemul juridic o serie de apropiați. În urmă cu circa două luni, Comisia de la Veneția emitea un raport în care concluziona că „vechiul sistem judiciar ungar ar trebui, fără îndoială, reformat“, dar aprecia că reforma promovată de actuala Putere de la Budapesta este „o amenințare la adresa independenței justiției“. Comisia de la Veneția critica, în special, „concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane, președintele Oficiului Judiciar Național“. La sfârșitul acestei săptămâni, cei doi premieri urmează să se întâlnească. Nu știm dacă din foști dușmani politici, aceștia își vor da acum mâna și se vor felicita reciproc pentru metodele staliniste prin care își propun să guverneze.

Dragoș Stănculescu