Exploatațiile de subzistență au o pondere foarte mare în România, iar structura proprietății, atomizată, explică în mare parte productivitatea scăzută, se arată în studiul 'Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfășurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar', realizat de Centrul Român de Politici Economice – CEROPE.
?óÔé¼?¿'Principalele puncte slabe ale exploatațiilor de subzistență și semi-subzistență sunt capacitatea scăzută de investiții și orientarea deficitară spre piețele de consum. România are de opt ori mai multe exploatații agricole decât Franța, în timp ce suprafața arabilă pe exploatație în România este de aproape 18 ori mai mică. Datele provizorii ale recensământului general agricol 2010 arată o concentrare a terenului agricol din România la nivelul exploatațiilor mici și foarte mari. 93% din exploatațiile agricole au o suprafață de sub 5 ha și lucrează 30% din suprafața agricolă utilizată. Exploatațiile agricole foarte mari (peste 100 de ha) reprezintă 0,4% din numărul total al exploatațiilor, dar lucrează 49% din suprafața agricolă utilizată', se arată în document. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Potrivit acestuia, există teama că, într-un fel, subvențiile acordate exploatațiilor agricole mari ajung în cele din urmă la marile lanțuri de magazine. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿'Dar, chiar și în acest caz, se poate aduce argumentul economic că marile lanțuri de magazine sunt un instrument de grăbire a comasării și a eficientizării activității agricole, ceea ce ar trebui să se înscrie printre obiectivele Strategiei Europa 2020', potrivit studiului CEROPE.
Dan Marin
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
