Construirea unui spital de urgenta in incinta Spitalului Coltea din Bucuresti de catre firma Siemens – pentru care statul a garantat 90 milioane de dolari -este irealizabila. Pentru ca sa nu piarda banii, actuala conducere a Ministerului Sanatatii a ajuns la un compromis: consolidarea actualei cladiri a Spitalului Coltea, aflata intr-un grad avansat de degradare, si construirea unui spital de 400 de paturi pe un teren situat in vecinatatea Spitalului CFR 2, atribute care revin companiei austriece.
Finantarea, oprita din aprilie 2001
-Am formulat concluziile referitoare la Spitalul Coltea, unde nu va mai fi construita nici o cladire noua. Aceasta urmeaza a fi realizata pe un teren al Ministerului Sanatatii, de langa Spitalul CFR 2, si urmeaza a adaposti un spital de 400 de paturi. Firma Siemens a primit un ultimatum pentru a prezenta cele doua proiecte care ii revin: construirea noului spital si consolidarea Spitalului Coltea, cladire declarata si monument istoric. Finantarea proiectului a fost oprita din aprilie 2001 si va ramane astfel pana la clarificarea situatiei-, ne-a declarat Daniela Bartos, ministrul sanatatii. Cu toate acestea, obligatiile de plata au inceput sa curga din ianuarie 2001 si, pana la data mentionata de ministrul Bartos, Siemens Nixdorf a primit deja 9,6 milioane de dolari, reprezentand -cheltuieli pentru proiecte si organizare-.
In toamna anului trecut, premierul Nastase si-a trimis Corpul de Control pentru evaluarea proiectului. Decizia luata, acum, de ministrul Bartos pare corecta, tinand seama ca statul putea pierde, fara drept de apel, 90 milioane de dolari. Cunoscuta si sub numele de -escrocheria- Siemens, istoria afacerii a debutat in anul 1999, cand Guvernul de atunci garanta finalizarea unui proiect irealizabil. Mai mult, demersurile de extindere a Spitalului Coltea deveneau functionale exact in momentul in care Banca Mondiala incepe finantarea unui program de concentrare a activitatii spitalicesti, prin reducerea numarului de paturi.
O megaescrocherie fara vinovati
-Raspunderea proiectului <Coltea> revine celui care a initiat proiectul-, afirma Daniela Bartos. In octombrie 1999, Cabinetul Radu Vasile oferea firmei Siemens Nixdorf, printr-o hotarare de Guvern, 90 milioane de dolari. Guvernul garanta companiei austriece plata lucarilor de consolidare si restaurare a Spitalului si Bisericii Coltea, plus pentru construirea unui nou spital si dotarea acestuia. Cu alte cuvinte, pentru o singura unitate, Guvernul Vasile angaja fara licitatie o suma cu care s-ar fi consolidat toate spitalele Capitalei, majoritatea aflate intr-o stare avansata de degradare.
Proiectul a ajuns la Comisia de Amenajare a Teritoriului, Urbanism si Arhitectura din cadrul Ministerului Transporturilor si Locuintei, care l-a respins – constatand ca -nu a fost prezentat un plan de ansamblu, din care sa reiasa strategia de dezvoltare a intregii incinte a Spitalului Coltea, proiectul necuprinzand nici o documentatie referitoare la consolidarea si dotarea spitalului existent-.
Totusi, Siemens a prezentat un proiect avantajos pentru propria firma: executia unui nou spital, de aproape trei ori mai mare decat cladirea existenta. Ulterior, s-a dovedit ca proiectul cu pricina nu respecta prevederile Planului Urbanistic General.
Singurul argument: garantiile statului
Fara nici un dubiu, adoptarea hotararii de Guvern s-a facut fara studii detaliate, care sa sustina necesitatea construirii unui nou spital sau, poate, Siemens a elaborat un proiect bun pentru alta tara. Altfel nu se explica nefunctionalitatea planurilor. Este de la sine inteles ca spatiul supraaglomerat din centrul Bucurestiului nu permite functionarea unei noi unitati cu 1.400 de angajati si 700 de vizitatori, iar amenajarea a 35 de locuri de parcare tine de domeniul fantasticului.
Un alt aspect se refera la ambulante, care din cauza aglomeratiei nu au cum sa ajunga in timp util la camera de garda – s-ar impune largirea strazilor adiacente, fapt ce presupune demolarea unor cladiri de patrimoniu.
In contextul actual, decizia Ministerului Sanatatii si Familiei de a construi un spital in alta parte este buna, pentru ca singurul argument (solid insa) al fimei straine este realitatea ca statul roman a garantat suma de 90 milioane de dolari pentru realizarea proiectului.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
