Noul Cod fiscal baga in faliment si bijutierii romani

Prin intermediul Legii 163/2005, acciza pe bijuterii noi, fabricate in Romania, a fost marita de la 20% la 25% pe considerentul ca ar fi produse de lux (scapa procesului de accizare doar verighetele). In acelasi timp, Codul vamal prevede acciza zero pentru bijuteriile introduse in tara de catre persoane fizice, astfel ca si in situatia in care aceste bijuterii ar fi comercializate integral legal, tot ar fi cel putin cu 25% mai ieftine decat cele produse in Romania. Dar pentru bijutierii romani, lovitura de gratie va fi data de noul Cod fiscal, care pastreaza aceasta reglementare si dupa 1 ianuarie 2007. Concomitent, Codul vamal va elimina total, de la aceeasi data, acciza pentru bijuteriile produse in strainatate si importate prin intermediul agentilor economici. Practic dubla lovitura pentru bijutierii din tara.

Potrivit Patronatului Bijutierilor din Romania, acest lucru va conduce la disparitia breslei bijutierilor.

Conform unui studiu al Grupului de Economie Aplicata, efectuat la cererea Patronatului Bijutierilor, industria de bijuterii din Romania e sublima, dar lipseste cu desavarsire din statistica oficiala, desi, potrivit patronatului in cauza, in domeniu ar functiona circa 3.200 de firme, cu 35.000 salariati.

Presedintele patronatului, Karl Heinz, afirma ca in jur de 200 de companii au capacitati de productie performante, care ar putea produce si pentru export, dar existenta accizei de 25% face imposibil acest lucru, valoarea adaugata la pretul aurului conducand la un pret necompetitiv pe piata internationala, lipsita de astfel de accize. Productia interna in anul 2005 a fost de 400 kg bijuterii din aur, destinata aproape integral pietei interne, si 250 kg bijuterii din argint, dar in acest caz, jumatate din cantitate a fost exportata. Totusi, patronatul crede ca, pe piata romaneasca, 60% din bijuteriile comercializate provin din import, dar din aceasta cantitate, circa 75% provine din contrabanda. Pierderile la buget, ca urmare a pietei negre cu bijuterii, se ridica anual la circa 5,8 milioane de euro.

Totusi, pe piata neagra si gri nu exista diferente atat de mari de pret intre bijuteriile de contrabanda si cele fabricate in Romania. Motivul este destul de usor de intuit, in sensul ca -dealerii- de pe piata neagra si gri pot urca linistiti pretul bijuteriilor pana la limita catorva procente fata de cele comercializate legal, dar statul nu va incasa niciun leu.

Bulgaria a eliminat accizele de doi ani

Potrivit bijutierilor romani, situatia va fi scapata de sub control incepand cu 1 ianuarie 2007. Pe de o parte, in lipsa accizarii importurilor, societatile importatoare, la adapostul marjei de 25%, vor putea lucra legal, la adapost de orice concurenta din partea producatorilor autohtoni, in timp ce, pe de alta parte, traficantii au in plus si marja reprezentata de TVA, platita atat de catre importatori, cat si de bijutierii autohtoni. In plus, daca nu vor sa riste vreun flagrant, vor avea si avantajul comercializarii prin intermediul caselor de amanet, care pot cumpara si, in multe cazuri, revinde bijuterii noi amanetate de orice client, ce nu mai poate fi obligat sa dovedeasca provenienta marfii in cauza.

Pe piata UE, cu exceptia Letoniei, unde cuantumul inca in vigoare este de 20%, nu mai exista accize pentru bijuterii. Incepand de la 1 iulie 2002, si Lituania a eliminat acciza modica de 5%, in perioada imediat urmatoare o masura similara fiind luata si in Bulgaria. Motivul care a stat la baza acestor decizii au la baza considerente strict economice, dar si pricipiale, precum cel al armonizarii sistemului de accize.

Caracteristici ascunse

Patronatul Bijutierilor, intr-un studiu special dedicat domeniului, apreciaza ca, in realitate, pe intreaga piata romaneasca se comercializeaza in jur de 250-300 kg bijuterii din aur, ceea ce conduce la ideea unei piete totale situate in jurul cantitatii de trei tone anual. Fata de alte piete, ne situam, cu doar un consum de 1,4 grame pe cap de locuitor, in subsolul clasamentului. Deosebit de interesant e faptul ca, intr-un astfel de clasament, Turcia se situeaza pe locul al doilea, cu un consum de 15,43 grame pe cap de locuitor, dar inregistreaza cel mai inalt ritm de crestere, aproape de 15 ori mai mare decat cel al Emiratelor Arabe Unite, spre exemplu, tara situata pe locul al treilea la ritmul de crestere a consumului, pe locul al doilea aflandu-se Vietnamul, cu 6%, dar care nu are importanta in acest context.

In Romania, ca sortimente, pe primul loc sunt comercializate, in proportie de 60%, inelele de dama, urmate de pandantive, lantisoare si cercei, cu 20%, bratari, 10%, in timp ce bijuteriile pentru barbati ocupa ultimul loc, cu o pondere pe piata situata sub 10%. Ca volum al vanzarilor, pe primul loc se situeaza piata neagra, pe aceasta vanzandu-se o cantitate uriasa, adica de circa trei ori mai mare decat intreaga productie interna. O anumita pondere o au si casele de amanet, dar in acest caz nu se poate vorbi de o concurenta veritabila din cauza pretului mic oferit de catre acestea. Nici consignatiile nu au vreo pondere care sa creeze ingrijorare, din cauza ca bijuteriile vechi gasesc greu cumparatori. Chiar si in acest context, bijutierii afirma ca piata romaneasca cunoaste un ritm de crestere anual situat intre 10 si 20%.

Din contrabanda cu bijuterii, statul pierde 5,8 milioane de euro

Imposibilitatea reglementarii comertului la negru cu bijuterii conduce la o gaura in bugetul statului, estimata la circa 5,8 milioane de euro. Patronatul bijutierilor demonstreaza acest lucru extrem de simplu prin intermediul unui studiu facut in acest sens. Astfel, daca s-ar elimina acciza de la 1 ianuarie 2007, fata de cat se incaseaza in prezent, statului i-ar mai veni la buget in jur de 3 milioane de euro din comertul si productia interna de bijuterii. Daca pastreaza acciza, are sanse reale de a mai inregistra circa 30.000 de someri, o adevarata -binefacere- pentru buget.