Grecia și ultimul test al Europei

Problemele economice din Grecia nu mai sunt de mult limitate la interesul național, ele fiind luate în vizor de autoritățile europene și urmărite pas cu pas. Este și cazul alegerilor de duminică, ce au înainte de toate o miză europeană, de interes internațional. Electoratul format din aproximativ 10 milioane de greci a fost chemat la urnele de vot să aleagă între o dreaptă ce susține o politică de austeritate și o stângă radicală anti-austeritate. Alegerile legislative care sunt în atenția întregii Europe au avut valoare de test și caracter de referendum asupra apartenenței Greciei la zona euro, urmând ca acestea să aducă o stabilitate în viitorul țării, care traversează una dintre cele mai aspre crize economice.
Grecii au fost chemați la vot duminică pentru a doua oară în mai puțin de o lună și jumătate, precedentul scrutin din 6 mai nereușind să ofere un Guvern de coaliție, după ce negocierile dintre formațiunile politice s-au dovedit a fi un eșec.
Primii doi candidați pe care grecii au fost chemați să îi departajeze sunt Noua Demo­crație (dreapta) care susține și garantează menținerea țării în zona euro cerând totodată și modificarea memorandumului semnat între Atena și creditorii săi și Syriza (stânga radicală) care cere o renegociere a pactului după ce a pledat timp de săptămâni pentru abandonarea acestuia. Ultimele sondaje realizate la începutul lunii iunie arătau faptul că cele două formațiuni politice ar avea șanse aproximativ egale de reușită, dar joi, s-a anticipat o victorie clară a dreptei care părea a fi cu 10 procente în fața partidului de extremă stângă, Syriza.
 
Cu austeritate sau fără…

Alexis Tsipras, liderul formațiunii de extremă stângă, a declarat că grecii au „învins frica“, după ce a votat la Atena. „Am învins teama. Astăzi pavăm drumul pentru speranță, pentru un viitor mai bun, pentru o Grecia cu dreptate socială și progres, un membru egal al unei Europe care se schimbă. Suntem optimiști, vom câștiga.“ a adăugat Tspiras, în vârstă de 37 de ani. Jucând rolul de „partid al intereselor poporului“, Syriza promitea relaxarea măsurilor de austeritate și sacrificarea apartenenței țării la zona euro pentru un trai mai bun. Posibila victorie a stângii nu este pe placul Uniunii Europene, dat fiind faptul că liderul grupării respinge traiectoria de redresare impusă de UE și FMI care amenință țara cu excluderea din zona euro în cazul în care nu își respectă angajamentul de redresare economică. Joi seară, liderul de extremă stângă promitea electoratului „un guvern al tuturor grecilor“ asigurându-i pe oameni că va menține Grecia în Europa și în zona euro. „Memorandumul falimentului nostru va deveni istorie de luni“, a adăugat Alexis Tsipras. În cadrul aceluiași meeting electoral, liderul Syriza lansa o amenințare pentru oficialii de la Bruxelles, spunând „Bruxelles, așteaptă-ne, venim luni să negociem drepturile oamenilor și să anulăm planul de salvare“.
Promisiunea de deschidere a unei „noi ere“ pentru Grecia este făcută și de liderul partidului conservator Noua Democrație, Antonis Samaras, care apreciază însă că o nouă era va începe doar sub conducerea sa. „Astăzi vorbește poporul grec. Mâine începe o nouă eră pentru Grecia“, a declarat Samaras pentru presă duminică, după ce și-a introdus buletinul de vot într-o urnă , în orașul său, Pylos, din Peninsula Peloponez. Totodată, reprezentantul partidului conservator, Antonis Samaras, a acuzat partidul de extremă stângă al lui Alexis Tsiras că renunțarea la acordul cu creditorii internaționali pe care aceștia o au în plan, ar duce Grecia într-un colaps economic.
Astfel, în timp ce dreapta candidată la supremație în Grecia, se închină măsurilor de austeritate în numele menținerii țării în zona euro, Syriza, partidul stângii radicale cere o rediscutare a acestor măsuri impuse de Uniunea Europeană în schimbul ajutorului internațional.
Considerat „al treilea om“, liderul Partidului Socialist grec (Pasok) Evanghelos Venizelos și-a reafirmat atașamentul față de formarea unui Guvern de uniune națională, cu scopul ca Grecia să rămână în zona euro. „Doar responsabilitatea comună a unui Guvern de uniune națională poate să ne ofere o țară unită și o credibilitate internațională“, a declarat Venizelos, care a votat la Salonic, cel mai important oraș din nordul țării.
 
Reacțiile Europei

Date fiind importanța și consecințele acestui scrutin, grecii nu au fost lăsați de capul lor, ei fiind „sfătuiți“ în numeroase rânduri de figuri marcante ale politicii europene pe cine să pună ștambila în cabinele de vot. Cancelarul german, Angela Merkel a precizat sâmbătă că este „important“ ca grecii să aleagă formațiunea politică ce realizează și respectă angajamentele de austeritate ale țării, sugerând astfel, ca votul grecilor să ia direcția dreptei Noua Democrație, reprezentată de Antonis Samaras, în defavoarea stângii radicale a lui Alexis Tsipas. „Este foarte important ca alegerile să ducă la un rezultat așa încât cei care formează noul guvern să spună: 'Da, vrem să ne păstrăm angajamentele'“ a declarat cancelarul Germaniei.  
Nici Christine Lagarde, director general la FMI, nu a stat deoparte în ceea ce privește alegerile din Grecia. Ea a apreciat ca importanță majoră reluarea dialogului cu Atena și necesitatea „aducerii contoarelor la zi“ după săptămânile ce au urmat scrutinului din 6 mai care nu a permis formarea unei majorități.
 Președintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, a avertizat grecii cu privire la „efectul devastator“ pe care l-ar avea scoaterea lor din zona euro și UE, lucru ce direcționează voturile electoratului tot spre partidul de dreapta al lui Anonis Samaras.
 Presa nu dă nici ea dovadă de cine știe ce imparțialitate, publicația conservatoare germană „Build“ afișând pe prima pagină o scrisoare deschisă adresată grecilor care este mult mai directă decât „sfatul“ Angelei Merkel, intitulată „Grecilor, este treaba voastră pe cine alegeți duminică dar nu uitați că Germania este cea care vă umple bancomatele cu euro, așa că aveți grijă cu care dintre clovni votați!“.  

Cum arată viitorul Greciei
 
Agenția AFP, a luat în calcul patru scenarii care conturează viitorul Greciei în urma alegerilor de duminică, acestea fiind legate strâns de învingătorul scrutinului și politicile pe care acesta urmează să le adopte.
 
Ce însemnă scoaterea Greciei din zona euro

Acest scenariu este considerat de analiști dar și de autoritățile europene drept catastrofal, el fiind asociat cu victoria la alegerile legislative de duminică a lui Alexis Tsipras. În acest caz, liderul stângii radicale își propune renegocierea măsurilor austere impuse grecilor, în termen de zece zile, dar acest lucru va fi de neconceput pentru Uniunea Europeană care nu îi va da privilegiul să schimbe aceste măsuri și va priva Grecia de orice ajutor financiar dar și de apartenența la zona euro.
 
Grecii vor să rămână în zona euro dar fără măsurile de austeritate

Majoritatea populației Greciei dorește păstrarea țării în zona euro dar și diminuarea măsurilor de austeritate, ceea ce ar fi cazul ideal pentru interesul național dar nu și pentru cel european. Totuși o consecință imediată a unui astfel de Guvern ar genera stoparea împrumuturilor pe care creditorii Atenei (UE și FMI) le oferă Greciei, ceea ce ar periclita băncile grecești dar și cele europene. În această ipoteză, riscurile economice s-ar putea extinde la alte țări cu o economie vulnerabilă cum este Spania, iar pe termen lung ar duce la periclitarea zonei euro în întregime.  

Stop austerității!

Noile autorități grecești, în cazul în care se angajează să respecte acordul, ar putea să obțină „un pic mai mult timp din partea UE și FMI“, a declarat vineri ministrul belgian de Externe Didier Reynders. Acest scenariu ar putea prinde contur în cazul formării unui Cabinet de dreapta, sub egida Noii Democrații, sau unui Cabinet de uniune națională, condus de un lider de consens.
Dacă sunt posibile unele aranjamente marginale (asupra conținutului reformelor, duratei sau dobânzilor), nucleul acordului dintre Atena și creditorii săi – care se bazează pe reforme structurale – nu este negociabil. Ar fi, într-adevăr, un lucru dificil de acceptat de către opinia publică europeană, în special în țările care au pus în aplicare planuri de austeritate.
 
Punerea în aplicare a reformelor și menținerea în zona euro

Această variantă ar fi una care ar da rezultate benefice pe termen mediu și lung, chiar dacă în viitorul apropiat Grecia ar avea de suportat măsurile și reformele impuse de UE. Conform acestui scenariu, Atena ar pune în aplicare măsurile de austeritate cerute de creditorii săi de-a lungul anilor, iar Guvernul grec ar reuși să stabilizeze economia țării.
 
Ieșirea Greciei din zona euro ar avea efecte asupra României

Problema grecilor nu este numai a lor și a intereselor europene ci și a României, o eventuală ieșire a Greciei din zona euro putând genera retrageri masive de depozite de la bancile elene cu reprezentanță în țara noastră. Analistul Fitch nu exclude posibilitatea unei retrageri „semnificative“ de depozite de la subsidiarele elene din România în cazul în care Grecia intră în încetare de plăți și iese din zona euro, situație în care BNR ar putea fi nevoită să intervină dacă fondurile instituțiilor de credit nu sunt suficiente. Până în prezent, retragerile de depozite din băncile elene din România par să fi fost moderate, iar România are un sistem de asigurare a depozitelor.
România ar putea fi afectată puternic de o agravare a crizei din Grecia prin declinul exporturilor către zona euro, o consecință a acutizării crizei datoriilor în uniunea monetară, a declarat analistul. Pentru anul în curs, Fitch se așteaptă la o încetinire a exporturilor în raport cu anul anterior. În același timp, legăturile în privința investițiilor străine directe sunt mai slabe decât în cazul altor state, precum Bulgaria, Serbia sau Macedonia.

Irina Popescu