Perspectivele financiare care se întrevăd în cazul Europei ridică tot mai mari semne de întrebare despre măsurile de contracarare a unui eventual nou val violent al crizei financiare. De asemenea, liderii europeni încep să își ascută tonul și să vorbească tot mai tranșant despre ceea ce este necesar pentru a fi evitată o nouă criză, în special în zona euro. Cancelarul german Angela Merkel a respins din nou, în mod categoric, ideea emiterii de euroobligațiuni în contul datoriilor, afirmând marți că acestea nu vor exista "atât timp cât (va) trăi" ea, potrivit unor unor participanți la o reuniune a grupului parlamentar liberal (FDP). "Vă dorim viață lungă", i-ar fi urat anumiți deputați FDP, partid care face parte din cadrul coaliției guvernamentale. Niciunul dintre participanții întrebați de AFP în acest sens nu a fost în măsură să citeze afirmațiile exacte ale cancelarului, dar mai mulți dintre ei au declarat că Merkel a spus că datoria țărilor din zona euro nu va deveni comună "atât timp cât voi trăi". Unii au dat asigurări că Merkel glumea în acel moment, deși cancelarul este prea puțin cunoscut pentru acest fel de afirmații. Purtătorul de cuvânt al Cancelariei Steffen Seibert nu a dorit să comenteze. Merkel a refuzat deja în mai multe rânduri crearea acestui instrument de punere în comun a datoriei de către europeni. Pe de altă parte, premierul francez Jean-Marc Ayrault a fost nevoit să recunoască, într-un interviu recent pentru săptămânalul german Die Zeit, că un asemenea sistem "necesită o mai mare integrare politică (…), iar acest lucru va necesita, fără îndoială, mai mulți ani". Cancelarul german a apreciat că aceste euroobligațiuni sunt "contrare Constituiției" germane. Aceste declarații au fost făcute în contextul în care liderii europeni se întâlnesc astăzi și vineri în cadrul unui summit crucial la Bruxelles.
Compromis franco-german
Merkel urma să ia cina, miercuri seara, la Paris, cu noul președinte francez François Hollande, pentru a încerca să aplaneze unele dificultăți înainte de reuniunea Consiliului. "Germania se opune oricărei finanțări colective a cheltuielilor publice sau a băncilor (aflate în dificultate) fără sa obțină un control asupra politicilor bugetare si de reglementare bancara ale altor tari. In acelasi timp, Franța și Italia vor soluții rapide de solidaritate financiară dar refuza să-și abandoneze suveranitatea", este de părere Jennifer McKeown, analist la Capital Economics. "Fără o schimbare radicala în Germania sau în tabăra franco-italiana, speranța de a vedea soluții în această săptămâna va fi dezamăgita", apreciază ea. Berlinul se declara convins ca francezii vor sfârși prin a ceda, așa cum a făcut-o și Nicolas Sarkozy, "sub presiunea piețelor". "Este evident ca un nou președinte vrea sa se distingă de predecesorul său" dar "piețele își vor spune verdictul", explica un înalt oficial german.
Olga Dumitrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
