UE si NATO isi paseaza bisturiul

Uniunea Europeana si NATO, sau mai bine spus tarile occidentale si Statele Unite, se invinovatesc reciproc de previzibila scoatere pe tusa a Romaniei si Bulgariei. Comisarul european Gunther Verheugen a atentionat NATO ca respingerea celor doua tari si de catre UE, si de catre Alianta ar putea avea grave efecte psihologice. In replica, doi parlamentari ai tarilor membre NATO, un american si un italian, l-au intrebat pe comisarul Verheugen de ce nu se implica mai mult UE in accelerarea aderarii in structurile europene a Romaniei si Bulgariei, pentru a elimina acest risc.

Aruncatul pisicii, in varianta occidentala

Comisarul european pentru extindere, Gunther Verheugen, a avertizat la Bruxelles tarile membre NATO sa aiba in vedere situatia Romaniei si a Bulgariei, in cazul in care cele doua tari nu vor fi invitate sa inceapa negocierile de aderare la summitul de la Praga. Potrivit BBC, la o intalnire cu parlamentari ai tarilor Aliantei Nord-Atlantice, inclusiv ai SUA, Verheugen a aratat ca respingerea acestor doua tari de catre UE, dar si de catre NATO ar putea avea grave efecte psihologice.

In luna decembrie, la Copenhaga, liderii UE vor incheia probabil negocierile de aderare cu 10 tari, mai putin Romania si Bulgaria. Cu doar cateva saptamani inainte, reuniunea NATO de la Praga va lua si ea hotarari importante privind aderarea a cinci sau mai multe tari. Intre cele doua procese nu exista, practic, nici o legatura formala, desi criteriile politice si economice de aderare sunt identice. Comisarul Verheugen a lansat insa un apel pentru ca tarile care vor adera in decursul timpului la UE sa fie admise si in NATO. -Trebuie sa fim constienti ca pentru acele tari care nu vor intra in UE si nu vor intra nici in NATO exista primejdia ca o dubla respingere sa duca la o situatie foarte dificila din punct de vedere psihologic-, a spus domnul Verheugen. La Washington nu s-a luat inca o decizie, dar tendintele nu par favorabile Romaniei si Bulgariei. Congresmanul democrat Nick Lampson, seful delegatiei sosite la Bruxelles, a recunoscut ca in prezent exista doar patru favorite: Slovenia si cele trei tari baltice. El a recunoscut ca in privinta Romaniei si a Bulgariei -exista posibilitatea ca aceste tari sa simta ca nu sunt dorite. Cred ca trebuie sa fie ele insele precaute si sa nu ia o eventuala respingere drept un semn ca nu vor fi niciodata dorite. Eu cred ca in cele din urma vor fi-, a spus Lampson. Avand in vedere acest risc, atat congresmanul american, cat si un parlamentar italian l-au intrebat insistent pe comisarul Verheugen de ce nu accelereaza aderarea celor doua tari la UE. -Una dintre conditiile de aderare este adoptarea si implementarea celor 20.000 de reguli si directive europene. Romania si Bulgaria nu au capacitatea administrativa, structurile, banii si forta economica sa faca acest lucru-, a raspuns Verheugen.

Parlamentarii, invitati sa faca lobby prointegrare

Independent de tendintele si variantele de aderare vehiculate prin marile cancelarii occidentale, autoritatile romane isi vad, in continuare, linistite de treaba. Premierul Adrian Nastase si-a incheiat ieri vizita in Turcia, reusind sa obtina sprijinul autoritatilor de la Ankara pentru integrarea Romaniei in structurile Nord-Atlantice, cu ocazia summitului de la Praga. In acelasi timp, negociatorul-sef al Romaniei cu UE, Vasile Puscas, le-a cerut, ieri, deputatilor din Comisia de politica externa sa se implice in promovarea unor masuri politico-diplomatice pentru accelerarea negocierilor cu UE. El a afirmat ca, prin transmiterea tuturor documentelor de pozitie a capitolelor de negociere, Romania a incheiat -etapa cantitativa- a negocierilor de aderare si intra in -etapa calitativa-. Puscas a adaugat ca rolul Parlamentului, al comisiilor de politica externa si al Comisiei de integrare europeana este esential pentru a asigura si monitoriza pregatirea generala a mediului de negociere si avansarea in acest proces. Puscas i-a informat pe deputati despre stadiul negocierilor (17 capitole deschise de Romania, dintre care noua inchise provizoriu), le-a explicat importanta actiunilor de lobby pe care trebuie sa le intreprinda parlamentarii romani, iar in ceea ce priveste relatiile cu celelalte state candidate, a subliniat ca experienta din 2001 din relatiile cu Bulgaria, Cehia, Cipru si Polonia trebuie continuata si extinsa.

Expertii NATO verifica indeplinirea criteriilor de aderare

Cu toate ca sansele de aderare a Romaniei la NATO in acest an sunt minime sau chiar inexistente, stadiul aderarii tarii noastre este monitorizat atent. Astfel, ieri urma sa soseasca la Bucuresti o echipa de experti militari americani, condusa de ambasadorul SUA la NATO, Nick Burns. Timp de doua zile, specialistii de la Pentagon vor evalua progresele inregistrate de Romania in indeplinirea programului national de aderare la NATO si vor analiza participarea tarii noastre la misiuni in cadrul Parteneriatului pentru Pace. Saptamana viitoare va avea loc si vizita de evaluare a adjunctului secretarului general al NATO, Edgar Buckley. Concluziile vor fi prezentate intr-un raport care va fi analizat la Bruxelles, la jumatatea lunii viitoare, intr-o reuniune NATO la nivel inalt, in format 19+1.

Americanii nu sunt primiti cu bratele deschise de PRM

Programul vizitei expertilor americani a starnit insa nemultumirea unor politicieni din PRM. Senatorii Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Buzatu si Mihai Lupoi s-au aratat surprinsi ca liderii PRM nu au fost invitati astazi la un -mic dejun cu reprezentantii Opozitiei-, fiind nominalizati doar Traian Basescu, Valeriu Stoica si Marko Bela. -Acest program isi permite sa denatureze, in chip aberant, fizionomia reala a Opozitiei din Romania, asa cum a rezultat ea din alegerile parlamentare din noiembrie 2000-, se arata intr-un comunicat de presa, semnat de cei trei senatori PRM. Acestia acuza Ambasada SUA la Bucuresti de discriminare, care -se teme de cuvantul si forta justitiara ale presedintelui PRM…-, Vadim, Buzatu si Lupoi au precizat, in finalul protestului, ca, in calitate de membri ai Comisiei de politica externa a Senatului, vor monitoriza activitatea ambasadei americane si vor informa, periodic, Casa Alba.