Decretele Benes reaprind rivalitatile din grupul de la Visegrad

Ministrii Culturii din Cehia, Pavel Dostal, si din Slovacia, Milan Knazko, si-au anulat participarea la reuniunea ministrilor Culturii din grupul de la Visegrad, ca reactie la ultimele declaratii ale premierului ungar, Viktor Orban. Acesta a cerut, saptamana trecuta, abrogarea decretelor Benes. Invocand aceleasi motive, sefii guvernelor ceh, Milos Zeman, si slovac, Mikulas Dzurinda, au anuntat ca refuza sa participe la summit-ul grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Republica Ceha, Slovacia), prevazut pentru data de 1 martie. Prin urmare, reuniunea, care ar fi trebuit sa aiba loc in Ungaria, a fost anulata.

Seful Guvernului ungar declarase, miercuri la Bruxelles, ca decretele Benes nu mai sunt compatibile cu legislatia europeana si a cerut abolirea lor de catre Republica Ceha si Slovacia, inainte de intrarea lor in Uniunea Europeana.

Patru decrete din 1945, mar al discordiei in 2002

Decretele semnate in 1945 de catre presedintele cehoslovac Edvard Benes (1884-1948) constituie un mar al discordiei in raporturile dintre Republica Ceha, pe de o parte, si Germania, Austria si Ungaria, pe de alta parte. Aceste documente au servit cu precadere drept baza juridica pentru confiscarea bunurilor si expulzarea din Cehoslovacia, dupa cel de-al doilea razboi mondial, a circa trei milioane de germani din Sudeti, dar si a mai mult de 30.000 de maghiari din Slovacia, sub acuzatia colectiva de colaborare cu regimul nazist. Cateva mii de expatriati si-au pierdut viata in timpul acestui -transfer-, un eufemism mult timp folosit de Praga pentru a desemna exilarea, insotita frecvent de cruzimi savarsite de cehi si slovaci.

Intre 1940 si 1945, in timp ce detinea si puteri legislative, Benes a semnat in total 143 de decrete, confirmate ulterior de Adunarea Nationala provizorie. Dintre acestea, patru documente, datand din mai-octombrie 1945, s-au referit cu precadere la germanii sudeti si la maghiari, stipuland -administrarea nationala a bunurilor germanilor, maghiarilor si tradatorilor- (19 mai), -pedepsirea criminalilor nazisti si a colaborationistilor- (19 iunie), -privarea germanilor si a maghiarilor de cetatenia- cehoslovaca (2 august) si -confiscarea bunurilor inamicilor- (25 octombrie).

Chestiunea unei despagubiri, ridicata in mod frecvent de asociatiile celor expulzati sau ale descendentilor lor din Germania si Austria, constituie, de cativa ani, o problema in relatiile dintre Republica Ceha, candidata la aderarea la Uniunea Europeana, si cei doi vecini ai sai. Potrivit pozitiei oficiale a Pragai, reafirmate recent de seful diplomatiei cehe, Jan Kavan, decretele Benes, -fac si continua sa faca parte din legislatia ceha, chiar daca ele nu mai au nici o putere juridica-.