Legea votului uninominal încalcă dispozițiile constituționale, întrucât consacră o soluție legislativă contrară voinței poporului exprimată la referendumul național din 22 noiembrie 2009, arată Curtea Constituțională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a constatat că actul normativ este neconstituțional.
?óÔé¼?¿CCR a publicat ieri pe site-ul instituției motivarea deciziei din 27 iunie prin care a declarat ca neconstituțională Legea privind modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale 215/2001 și a Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opțiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce privește reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea 35/2008, iar prin reglementarea tipului de scrutin poate determina o creștere a numărului de parlamentari, care nu respectă voința poporului exprimată la referendum. (…) Or, referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului național din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale", susțin judecătorii. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Curtea arată că întrucât pot exista situații în care problematica asupra căreia poporul este chemat să își exprime voința afectează interesele reprezentanților aleși (cum este cazul reducerii numărului de parlamentari sau al reducerii indemnizațiilor parlamentarilor), Comisia de la Veneția, în documentul intitulat "Linii directoare pentru organizarea referendumului", adoptat la cea de-a 68-a sesiune plenară (13-14 octombrie 2007), a reținut că efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Constituție sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"Faptul că în cazul referendumului consultativ nu este stabilită o astfel de procedură ulterioară nu se traduce într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voința populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de față, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezentanții aleși ai poporului. (…) Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinței populare – această voință nu poate fi ignorată de aleșii poporului, întrucât este o expresie a suveranității naționale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect)", precizează CCR. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Judecătorii subliniază că o altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce la un exercițiu pur formal, un simplu sondaj de opinie. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿"Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art.1, 2 și 6 ", se arată în document. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, se comunică președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru și se publică în Monitorul ?óÔé¼?¿Oficial al României, Partea I.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
