Elvetia renunta la izolare si devine membru al ONU

Votul de duminica cu privire la aderarea Elvetiei la Organizatia Natiunilor Unite a pus in lumina o tara impartita in doua. De o parte, la est, cantoanele de limba germana care s-au exprimat in majoritate impotriva. La vest, cantoanele de limba franceza, favorabile unei confederatii elvetiene care sa renunte la neutralitate. Rezultatul referendumului de duminica a fost unul stabilit la limita. A fost nevoie sa se astepte numaratoarea voturilor din Zurich, pentru a avea siguranta matematica ca Elvetia va deveni al 190-lea membru al ONU, renuntand la statutul de observator pe care l-a impatit pana acum cu statul Vatican si cu alte organizatii, precum ordinul suveran si militar al Maltei sau Organizatia de Eliberare a Palestinei. Elvetia si-a castigat statutul de membru al ONU datorita votului a doar 55,4% din populatie.

Argumentele aduse in prim-planul campaniei de dinainte de referendum nu sunt noi. La ele a apelat clasa politica si in 1986, cand elvetienii au respins propunerea de a se alatura ONU cu o majoritate de 76 de procente. Neutralitatea istorica a fost calul de bataie al deputatului nationalist Christoph Blocher, lider al Uniunii Democratice de centru. Aderarea la ONU ar fi compromis – a sustinut acesta – traditionala neutralitate si ar fi insemnat un sacrificiu in plus pentru elvetieni – mai precis, acestia ar trebui sa contribuie la bugetul organizatiei cu inca 60 milioane de euro, pe langa cele 340 de milioane pe care le ofera deja, in fiecare an. Un alt motiv pentru care Elvetia s-a tinut intotdeauna deoparte de ONU a fost teama de a nu fi implicata in conflicte mondiale. Blocher a insistat asupra necesitatii de a evita -sinuciderea asistata a unei tari traditional pacifiste- si de a nu ceda in fata puterii Statelor Unite: -Sa intram in ONU? Ar insemna sa fim sub comanda americana-. In 1986, aceste argumente s-au dovedit determinante. Conditiile istorice s-au modificat insa radical si pentru Elvetia. Exista noi ratiuni geopolitice de care Elvetia trebuie sa tina seama si nu trebuie uitat ca Razboiul Rece s-a incheiat de mult. Acest lucru l-au subliniat autoritatile federale si au indemnat la un vot favorabil. -Neutralitatea tarii nu este nici pe departe amenintata. Elvetia va ramane un stat suveran, neutru, puternic-, a subliniat seful diplomatiei, Joseph Deiss.

Confederatia elvetiana nu a renuntat sa-si mentina, formal, principiul neutralitatii. Astfel, cererea de aderare la ONU include si o declaratie privind dorinta de neutralitate si va pleca de la Berna catre New York peste o luna. Este o zi mare pentru Elvetia, un important pas inainte pentru politica interna si externa a tarii – acestea au fost declaratiile Guvernului de la Berna dupa rezultatul votului de duminica. Declaratii care au avut ecou si la Secretariatul General al ONU. -Votul Elvetiei a fost o expresie a increderii si a dorintei de a contribui la realizarea idealurilor organizatiei-, a declarat Koffi Annan. Daca este adevarat ca fiecare tara, in istoria sa, renaste de mai multe ori, atunci acesta este cu siguranta momentul in care Elvetia incepe o noua viata.