Home Actualitate Institutul National de Statistica atenteaza la conceptul de stat national roman

Institutul National de Statistica atenteaza la conceptul de stat national roman

DISTRIBUIŢI

In conditiile in care, in culisele anumitor politici internationale, constant impotriva Romaniei se tes ite care mai de care mai federaliste, in ton cu anumite interese, unele institutii romanesti isi aduc, voit sau nu, un aport substantial la materializarea unor astfel de actiuni. Astfel, pe fondul unor presiuni ale unor partide de a elimina sintagma constitutionala de -stat national roman-, invocand caracterul multinational al Romaniei, Comisia centrala pentru recensamantul populatiei si al locuintei nu face nimic altceva decat sa realizeze un astfel de scop politic, care nu are nici o legatura cu interesul national, inventand, efectiv, minoritati. Asa se face ca statul roman, in urma recensamantului care va incepe peste 10 zile, va deveni mai multinational decat este. Si la fel va figura in toate studiile internationale care, evident, se vor raporta la un recensamant efectuat oficial de statul roman.

Incultura sau premeditare?

In formularul Comisiei Nationale de Recensamant, dedicat nationalitatilor, sunt 41 de rubrici in care intalnesti, in afara celor existente (macedoneana, saseasca, svaba, maghiara, rroma, aromana etc.), si nationalitati inexistente, cum este cea macedo-romana (care este aromana) sau nationalitatea -ceangau-.

In Romania exista, intr-adevar, o importanta Societate de Cultura Macedo-Romana, dar care nu are nici o legatura cu o nationalitate macedo-romana, pentru simplul motiv ca o astfel de nationalitate nu exista. De altfel, chiar presedintele acestei societati culturale, prof. Hristu Candovreanu, protesta vehement impotriva acestei actiuni, printr-o scrisoare din care spicuim: -Sunt informat ca pe lista Comisiei Nationale de organizare a recensamantului (…) au fost incluse si doua asa-zise etnii, anume ?çmacedo-romani?ê si ?çaromani?ê. Imi exprim indignarea ca la nivelul unei comisii nationale a fost posibil sa nu stie nimeni ca este vorba de romanii din Macedonia, care isi mai zic si aromani, datorita unei particularitati a acestui dialect, in care anumite cuvinte ce incep cu consoane ca r, s, l ori vocala u se pronunta si se scriu cu un a protetic: aros, asparg, aspun, aumbra etc. Subliniez ca intreaga istorie si filologie-lingvistica nationala si straina au explicat si stabilit de mult, de secole, romanitatea aromanilor/macedo-romanilor (…) Membrii comisiei ar fi putut sa se adreseze Sectiei filologice a Academiei Romane, pentru a afla acest adevar elementar!-. In incheierea scrisorii adresate ministrului Vasile Dancu, acesta este rugat sa ceara scoaterea de pe liste -a acestor asa-zise ?çetnii?ê, numite mai sus, pentru ca e vorba de romani pur si simplu, ca si in cazul basarabenilor, moldovenilor, dobrogenilor, oltenilor etc-. Din nefericire, toate incercarile ministrului Dancu de a elimina aceste aberatii au fost ignorate total, premeditat sau nu.

Palmele unui batran preot pentru obrajii unor necredinciosi

O alta etnie periculos inventata este reclamata de preotul romano-catolic Dumitru Gabor, din Episcopia de Iasi, din a carui scrisoare deschisa, de asemenea, spicuim: -In formular mi-a fost dat sa vad etnia CEANGAU. Daca pentru toate etniile substantivul ?çetnie?ê era in acord gramatical cu adjectivul, la CEANGAU n-a fost posibil, desi ceangaiesc, ceangaiasca este folosit fara jena. E bine de stiut ca apelativul CEANGAU este o inventie si nu un etnonim, deci nu reprezinta o populatie, o etnie, ci e mai degraba o porecla, un supranume-. Parintele Dumitru Gabor mai semnaleaza si faptul ca in formular se respecta ordinea etnie-limba, dar la -CEANGAU – etnie dispare, nu-si are corespondent la limba. Gasim limba saseasca, secuiasca, svaba, chiar si gagauza, dar nu limba CEANGAU. Ar fi fost prea de tot, ?çlimba materna – CEANGAU?ê, ar fi ras si maidanezii din jurul Academiei-. Semnatarul scrisorii acuza -ceangaii de la UDMR si PSD, care daca nu au gasit acordul gramatical, au gasit, insa, alte acorduri-. Preotul ar vrea, in final, sa afle daca guvernantii stiu ca prin aceste -acorduri pervertesc constiinte-, ca -multi catolici din Moldova au fost adusi la un grad de saracie inimaginabila si ca fara a sti o boaba maghiara se milogesc pentru legitimatie de maghiar. Aceiasi guvernanti sunt intrebati: -Cine va da dreptul sa ne umiliti in asa hal? Pentru aceasta v-am ales si va platim? Iar, daca e vorba de drept si drepturi, noi nu avem dreptul de a fi romani? (…) PACAT! PACAT!-, isi incheie batranul preot scrisoarea catre nimeni…

Prea tarziu, fapta a fost comisa

Incercand sa aflam cum s-a -reusit- ca o actiune de o asemenea amploare si importanta, cum este recensamantul populatiei, sa fie denaturata si compromisa prin astfel de aberatii, l-am contactat pe dl Aurel Camara, presedinte al Institutului National de Statistica si vicepresedinte al Comisiei centrale pentru recensamantul populatiei si al locuintelor. Domnia-sa ne-a marturisit ca este -in principiu, statistician-: -Eu am o acoperire, pentru ca am trimis celor in masura sa se pronunte, cei mai competenti, si ei s-au pronuntat (…): Academia Romana, profesori…-. Si, la urma-urmei, asa cum ne spune in continuare dl Camara, aceste -lucruri sunt caduce acum, intrucat formularul este tiparit, actiunea este pornita-. Intrebat daca are avize de la Sectia filologica a Academiei Romane, principala autoritate in determinarea unor nationalitati, dl Camara invoca in apararea sa numele unui alt membru al comisiei, al academicianului Vasile Ghetau. Singurul aspect care-i scapa dlui Camara este ca onorabilul academician este directorul… Centrului de Cercetari Demografice, care nu prea are nici o legatura cu lingvistica, cu filologia. Din nefericire, pana cand se vor crea astfel de legaturi, dezideratul unora a devenit realitate: Romania va avea atat de multe minoritati, incat, in baza acestui recensamant, de-acum incolo se va putea pleda mult mai argumentat pentru regionalizari, federalizari, pentru fel de fel de autonomii etc.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.