Arieratele *mananca- o cincime din PIB-ul Romaniei

In ultimii ani, arieratele din economia romaneasca au o usoara tendinta de scadere, dar, potrivit unui studiu al Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), raman totusi ridicate. La sfarsitul anului 2005, inca mai reprezentau circa 20% din PIB, un cuantum urias pentru o tara din UE. Cauzele acestei stari de fapt sunt arhicunoscute, dar nu toate au strict un caracter istoric. Sunt societati comerciale care si in prezent au ramas -contribuabili- de onoare la pastrarea ridicata a nivelului arieratelor, dar epoca de aur in domeniu pare apusa.

Pentru cititorii mai putin familiarizati cu terminologia de specialitate, arieratele sunt imprumuturi restante, neplatite la scadenta, in majoritatea cazurilor din lipsa lichiditatii, cauzate de nerespectarea clauzelor contractuale intr-un lung sir de companii aflate in relatii economice. Acest fenomen conduce la blocaje financiare. In istoria recenta, majoritatea arieratelor au fost constituite in perioada cand marile companii de stat, din domeniul utilitatilor, nu-si puteau incasa facturile, inclusiv pe cele de la populatie. Studiul CNP precizeaza, pe baza datelor detinute de Ministerul Finantelor, ca si la aceasta data arieratele catre furnizori au un nivel extrem de ridicat.

Bugetul, folosit ca -paratrasnet-

Constatarea cea mai importanta, in acest context, este faptul ca majoritatea companiilor cu arierate isi finanteaza deficitele operationale pe seama bugetului de stat, dar si pe seama celor locale. Mai mult, la acumularea de noi arierate au condus si pierderile aparute in conditiile in care costurile operationale ale companiilor in cauza erau mult mai ridicate decat veniturile. Incepand cu anul 2001, guvernul a hotarat sa monitorizeze o serie de companii cu volume mari ale arieratelor. Chiar si in prezent mai exista 51 de operatori economici sub supraveghere din aceasta cauza, supraveghere efectuata de catre Ministerul Finantelor Publice. In cazul acestor agenti economici, se constata o situatie deosebit de dificila, acestia contabilizand la sfarsitul lunii martie arierate in valoare de circa 9.200 milioane RON, adica 92.000 miliarde de lei vechi, echivalentul a 2,6 miliarde de euro, o suma uriasa chiar si pentru Romania. In plus, creantele acestor operatori economici ating 4,780 miliarde RON, adica circa 1,4 miliarde de euro, in timp ce pierderile totale contabilizate in dreptul lor sunt de 190 milioane RON.

MEC, lider la creante

Grosul arieratelor si creantelor sunt in dreptul operatorilor din subordinea Ministerului Economiei si Comertului, in jur de 6.686 milioane RON, situatie inregistrata si in cazul creantelor, circa 3.880 milioane RON. Pierderile, in cazul acestor operatori economici, sunt de doar 77 milioane RON. Totusi, trebuie remarcat faptul ca anumite masuri luate la nivel de guvern au condus in acest prim trimestru al anului 2006 la o diminuare a arieratelor agentilor economici monitorizati cu 13,9% in termeni reali.

Daca ne referim insa la arieratele catre bugetele locale, se constata ca este singurul capitol care consemneaza cresteri la sfarsit de luna martie, in comparatie cu sfarsitul anului 2005, ajungand la 67.000 milioane RON, fata de 53,1 milioane RON, cat se consemna la 31 decembrie 2005. Totusi, ponderea acestor creante este mica in raport cu totalul general, in care intra, pe langa cele de la bugetul consolidat al statului, de 3.597 milioane RON, cele de la bugetul statului, 1.610 milioane RON, de la bugetul asigurarilor sociale, 1.904 milioane RON si cele de la bugetul fondurilor speciale, 15,7 milioane RON. La acestea se adauga o suma uriasa, de 5.610 milioane RON, pe care respectivii agenti economici o inregistreaza la capitolul alti creditori, cu mentiunea ca aceste ultime sume sunt consemnate la sfarsitul lunii martie 2006. O alta constatare deosebit de importanta este faptul ca arieratele acestor agenti economici monitorizati au crescut in anul 2005 cu 1.318,7 milioane RON fata de 31 decembrie 2004. In acest ritm, estimam ca doar arieratele tuturor operatorilor economici din Romania nu vor scadea nici la sfarsitul acestui an sub 15-16% din PIB.