Monument emblematic pentru arta epocii brancovenesti, Biserica Kretzulescu, ridicata intre 1720-1722, primeste numele ctitorului sau – marele vornic si logofat Iordache Kretzulescu, casatorit cu domnita Safta, fiica lui Constantin Brancoveanu. Construita in curtea vornicului, pe locul unei alte biserici din lemn, lacasul de cult e pictat in fresca de aceiasi pictori care au lucrat si la Manastirea Cotroceni.
La moartea sa, domnita Safta a dispus prin testament ca biserica sa ramana in grija copiilor sai. Descendentii ei pe linie barbateasca au format apoi un consiliu de administratie – Eforia Bisericii Kretzulescu – ce a functionat pana in anul 1962, cand edificiul a intrat in randul bisericilor parohiale.
Din punctul de vedere al schimbarilor survenite in aspectul imobilului de cult, arhitectul austriac Lippizer i-a dat o nota neoclasica occidentala in anul 1891, dar lucrarile de restaurare din 1933-1939 au facut ca biserica sa-si recapete aproape acelasi aspect ca cel initial.
Pusa pe lista demolarilor in 1960, biserica avea sa fie salvata de insistentele oamenilor de cultura ai vremii, care au apelat chiar la un consilier sovietic pe probleme de cultura, la interventia caruia Dej revoca ordinul de demolare. Dupa revolutia din decembrie *89, biserica scapa si de cea de-a doua intentie de demolare, declarata in 1984 de Ceausescu.
Biserica Kretzulescu se gaseste in fosta Piata a Palatului si este un simbol al arhitecturii autohtone, ce risca, din pacate, sa fie anulat de proiectele grandioase sustinute de edilul general al Capitalei, Adriean Videanu.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
