Exportatorii au pierdut, anul trecut, un miliard de dolari

– -Statul isi finanteaza gaurile negre si monopolurile pe spezele exportatorilor-, afirma presedintele ANEIR

– BNR refuza solicitarile patronatelor de a forma un cos valutar pentru atenuarea acestor pierderi

Diferenta dintre rata inflatiei (30,3%) si rata devalorizarii leului fata de principalele valute (dolarul american si euro) -a fost suportata in mod nejustificat de catre exportatori-. Presedintele executiv ANEIR, dr. Mihai Ionescu, a declarat ca: -Exportatorii romani au pierdut, anul trecut, mai mult de un miliard de dolari, din cauza faptului ca exporturile Romaniei s-au facut in cea mai mare parte in euro, in timp ce costurile de productie au fost suportate in lei. Din aceasta diferenta, statul isi finanteaza gaurile negre si monopolurile, in detrimentul exportatorilor, care continua sa suporte aceste pierderi-. Pentru ca rata inflatiei, reflectata in costurile de productie, este mai mare decat devalorizarea monedei, ANEIR a cerut in repetate randuri Bancii Nationale sa formeze un cos valutar (compus, pentru inceput, din euro si dolar), dar -raspunsul BNR a fost de fiecare data evaziv-, timp in care -exportatorii au ajuns la exasperare-.

Liderii patronatelor din ramurile cu o pondere semnificativa in exporturile romanesti vor inainta un nou memoriu catre BNR, prin care vor solicita rezolvarea problemelor cu care se confrunta exportatorii.

Presedintele executiv al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), dr Mihai Ionescu, a declarat ca exportatorii romani -au pierdut, anul trecut, mai mult de un miliard de dolari, din cauza faptului ca exporturile Romaniei s-au facut in cea mai mare parte in euro, in timp ce costurile de productie au fost suportate in lei. Diferenta dintre rata inflatiei (30,3) si rata devalorizarii leului fata de dolar (peste 20%), respectiv euro (12,2%) a fost suportata in mod nejustificat de catre exportatori-. Efectul: -Statul castiga din aceasta diferenta si isi finanteaza gaurile negre si monopolurile in detrimentul exportatorilor, companii particulare care continua sa suporte aceste pierderi-. Pentru ca rata inflatiei, reflectata in costurile de productie, este mai mare decat devalorizarea monedei, -ANEIR a cerut in repetate randuri Bancii Nationale sa formeze un cos valutar (compus, pentru inceput, din euro si dolar), pentru a mai atenua din pierderile astfel generate, dar raspunsul BNR a fost de fiecare data evaziv (?çvom analiza…?ê), timp in care exportatorii au ajuns la exasperare-, spune Mihai Ionescu.

Industria usoara are cel mai mult de suferit

Mihai Pasculescu, vicepresedinte al Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS), ne-a declarat ca, din cauza acestei necorelari intre costurile de productie si ratele devalorizarii monedei noastre nationale, -cel mai mult au de suferit companiile din industria de confectii-tricotaje, pielarie si incaltaminte, pentru ca in aceasta ramura se regasesc cei mai multi dintre exportatorii romani-. Normal ar fi ca inflatia sa fie mai mica decat devalorizarea monedei nationale, dar lucrurile stau exact invers, procesul fiind in continua expansiune: daca in 1999 inflatia era de 44,7% si devalorizarea leului fata de dolar a fost de 64%, in 2001 inflatia a fost de 30,3% si devalorizarea monedei nationale a fost de 21% fata de dolar si de 12% fata de euro. -Diferenta o suporta exportatorii, in avantajul… importatorilor. Practic, importatorii au de castigat chiar daca vand marfa la acelasi pret cu care au cumparat-o, pentru ca timpul lucreaza in favoarea lor. Si in defavoarea exportatorilor! Asa ceva nu se mai intampla in nici o tara din lume-. Mihai Pasculescu spune ca, pe langa toate aceste probleme, -producatorii din industria usoara se mai confrunta si cu cresterea continua a costurilor, in special cele cu energia, in conditiile in care concurentii externi se bucura de diverse forme de subventionare-.

In prezent, industria usoara realizeaza o treime din exporturile Romaniei (peste 80% din totalul productiei de textile si incaltaminte se trimite la export).

Instrumentele derivate – o solutie disperata, dar eficienta

Pentru a suporta diferenta dintre valoarea valutei din ziua semnarii contractului si cea din momentul livrarii/decontarii marfurilor vandute, exportatorii au la indemana instrumentele pietei -Futures-. Brokerii de la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu spun ca -riscul unei pierderi substantiale cauzate de fluctuatiile valutelor in timp este mult mai mic, daca intre parti se incheie contracte de tip <Futures> sau <Options>, dar deocamdata prea putini exportatori cunosc aceasta piata si apeleaza la instrumentele derivate-.

Reprezentantii patronatelor (ANEIR si FEPAIUS) au mai anuntat ca in cursul acestei saptamani vor inainta un nou Memoriu catre BNR si celelalte autoritati cu atributii in reglementarea pietelor financiare, prin care vor solicita rezolvarea pe cale legislativa a problemelor cu care se confrunta exportatorii.