Intoarcerea romanilor la o veche meserie traditionala, aceea de crescator de albine, nu este intamplatoare. Acest lucru s-a petrecut pe fondul unui somaj in crestere, dar si pentru ca gustul pentru natural al consumatorului modern a cunoscut o adevarata explozie. De la Vest la Est, s-a propagat o moda, sustinuta si de un curent stiintific, aceea a preparatelor naturale, fie ca tin de domeniul alimentar, medical sau cosmetic. In acest moment, si Romania se inscrie pe orbita, acordand o atentie sporita acestui domeniu. Simtind spiritul vremii, multi dintre romanii care aveau doi stupi in gradina bunicilor s-au cultivat pe bancile scolilor si si-au inmultit -efectivele-, devenind crescatori de albine profesionisti. Acum, in judetul Cluj, cei 790 de apicultori inscrisi in asociatia de profil detin 15.000 de familii de albine.
Intreprinzatori inspirati
Ioan Tira a lucrat 20 de ani la intreprinderea Unirea, ca inginer proiectant. Acum il poti intalni in piata, langa taraba de produse apicole: miere de salcam, polen, propolis, tinctura de propolis crema, faguri si altele. Sunt din productia proprie: are doua pavilioane, la Bistrita si la Dej, fiecare cu cate 35 de stupi.
A facut cursuri de specialitate la Universitatea de Stiinte Agricole din Cluj-Napoca si este un profesionist.
Si-a dat demisia de la Unirea in urma cu sapte ani si traieste pe picioarele sale, castigand mai mult ca oricand din propria-i afacere. In anul 2001, a recoltat 8-10 kg de miere de stup, pe sezon. Facand un calcul simplu, numai din vanzarea mierii (la 100.000 de lei/kg.), inginerul Tira a avut un venit anual de aproximativ 150 milioane de lei. In plus, un apicultor valorifica toate produsele ce deriva din munca albinelor, un gram de polen vanzandu-se pe piata la cel putin 1.000 de lei. -Munca la stupi nu este grea-, marturiseste inginerul reprofilat, -dar nu o poate face oricine: trebuie sa fii pasionat de ceea ce faci si sa nu fii chiar prost, pentru ca necesita o oarecare inteligenta. Eu lucrez la stupi cate un week-end la doua saptamani, vara, si o data pe luna, iarna-. Meseria de apicultor se invata greu, aici teoria trebuind combinata in mod serios cu practica. Vechii apicultori se lasa greu convinsi sa-si pregateasca ucenici. Asa se face ca aceasta indeletnicire ramane mai degraba o afacere, dar si o -taina- de familie.
Exportul: cerere fara oferta
Mierea romaneasca are, asemenea celorlalte produse apicole, mare succes in Occident, fiind cautata pentru puritatea ei. Este cunoscut faptul ca tot mai putini pomi sunt tratati chimic – din motive de precaritate economica -, ceea ce contribuie la cresterea cotei -ecologice- a productiei de miere romaneasca. Producatorii romani nu sunt, insa, incitati de cererea de miere pentru export. Asociatia Apicultorilor, spune secretarul acesteia, dl Mihailescu, achizitioneaza mierea la pretul de 35.000 de lei/kg., pret pe care producatorii il considera prea mic. Acest pret este impus de piata externa, care nu ofera mai mult de un dolar american pe kg.
Si pe piata externa se inregistreaza un fenomen ingrijorator, afirma secretarul asociatiei: chinezii si argentinienii ne ameninta pozitia de producatori traditionali de miere. Ei vin cu productii mari si le ofera la pret de dumping. Apicultura romaneasca se poate apara doar prin experienta si profesionalism.
Exista publicatii romanesti care popularizeaza efectele pozitive ale produselor apicole in multe domenii. Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Apicultura lucreaza tocmai pentru valorificarea si popularizarea produselor apicole, la inalte cote de profesionalism. In 1999, institutul a primit de la Bressel Eureka o medalie de aur pentru atomizatul de larve de trintor, un produs romanesc cu proprietati biostimulente in activitatea sexuala, diferentiata la barbati si femei. Medicii romani au devenit tot mai deschisi la tratamentele pe baza de miere si produse apicole, mai ales in afectiunile respiratorii si hepatice, dar si in cazul afectiunilor cardiace si reumatismale.
Cu siguranta, timpul si banii isi vor spune cuvantul si in acest domeniu. Inclinatia catre natural a omului modern si atentia pe care o acorda stiinta acestui capitol ar putea salva de la saracie si o parte a romanilor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
