Crin calcă apăsat pe urmele lui Hitler

Asemănarea ajungerii la puterii a lui Crin Antonescu și cea a lui Hitler este una care ar trebui să dea de gândit întregii societăți românești. Ascensiunea ambilor s-a produs pe un fundal de criză economică și pe dezbinarea forțelor politice adverse partidelor pe care le conduceau. Dacă Hitler a venit la putere după „Marea depresiune” din anii 29-33, Crin s-a instalat la Cotroceni pe același fundal economic șubred cauzat de actuala criză financiară mondială. Ambii au venit la putere pe căi oarecum legale, cu forțări ale legii și s-au axat pe un discurs naționalist plin de populisme deșănțate. Un precedent extrem de periculos pentru România care riscă să se autoizoleze într-o Europă care a devenit tot mai intolerantă cu Bucureștii pe fundalul nereușitei țării noastre în a construi o democrație veritabilă bazată pe domnia legii. În ultima vreme, Crin dar și liberalii săi adoptă o tactică cu două tăișuri care nu va stârni decât o mică simpatie internă în rânduri naționaliștilor pătimași, dar o mare îngrijorare în UE și SUA. În ceea ce privește a doua categorie, lumea occidentală începe să se îndoiască că România ar putea fi într-adevăr un pivot pentru politicile acestora în această zonă estică a Europei. Mai îngrijorător este faptul că un personaj politic suficient, așa cum este Crin Antonescu, ar putea izola România tot mai mult de lumea occidentală, în cazul în care prin rezultatul jocurilor politice se va instala definitiv la Cotroceni.

„Heil” Antonescu

În ultima perioadă, pe lângă imaginile succesive ale lui Antonescu salutând mulțimile precum Hitler, imagini popu­la­rizate pe site-urile oficiale ale USL aceasta a mers pe un mesaj ferm de respingere a oricăror recomandări venite din partea unor cancelarii puternice ale Europei. "Vreau să fie limpede: președintele României, deplin sau interimar, nu primește ordine de la nimeni. Cu excepția Parlamentului și a cetățenilor României", a spus Crin Antonescu, într-o declarație de la Palatul Cotroceni făcută în urmă cu circa o săptămână.  El și-a continuat sarabanda de sfidări și a continuat să mintă cum că nu ar exista o lista de cereri ale CE pentru Guvernul Ponta. „Se vorbește despre cele 11 porunci date de Barroso lui Victor Ponta. Nu există așa ceva, pentru că nu avem un document în sensul ăsta, pentru că ar fi însemnat o depășire de neimaginat a atribuțiilor Comisiei Europene. Cum putea cineva cu experienta și prestigiul lui Barroso să îi dea dispoziții lui Victor Ponta despre ce trebuie sa facă președintele, fie el și interimar? Așa ceva este de neimaginat", a continuat Antonescu. Nu numai că aceasta listă există, dar a fost trecută ca obiectiv de parcurs în viitorul raport intermediar pe care CE îl va da publicității la finele lui 2012. Documentul ar trebui să monitorizeze dacă Ponta și Crin au repus în funcțiune instituțiile statului de drept pe care le-au siluit în procesul de acaparare totală a puterii. Nici măcar Victor Ponta nu s-a delimitat de acest discurs naționalist, zburlindu-se recent la cancelarul german Angela Merkel, reproșându-i acesteia că nu ea votează la referendum.

Ponta reia retorica lui Ilici Iliescu din '90

Pe aceeași linie merge și partidul lui Crin, un fel de NSDAP mioritic. Deunăzi pușcăriabilul fost ministru de Justiției, Tudor Chiuariu afirma obraznic că „Barroso este un politruc”. În aceeași direcție, Ponta a demonstrat încă o dată că nu își poate depăși condiția de cârlan al lui Ilici Iliescu. Mai mult, obișnuit deja, a ajuns să îi plagieze retorica pe care acesta o folosea în anii '90 împotriva liberalului Radu Câmpeanu și țărănistului Ion Rațiu. „Acum două luni, când a fost dat jos Guvernul, Traian Băsescu era supărat că el și Mihai Răzvan Ungureanu aveau deja vândută țara străinilor și celor care le dau șpagă. Vă rog să mă sprijiniți să ne apărăm țara și să o păstrăm doar pentru noi”, a declarat Ponta la un miting USL de la Iași.   

Dragoș Stănculescu