Mugur Isărescu urechează politrucii: „Încetați cu scandalul politic, găsiți soluții economice”

Lumea întreagă se balansează periculos pe marginea prăpastiei. Țări importante considerate, până de curând, puteri ecnomice europene, se zbat cu disperare să scape de spectrul falimentului. Doar aici, acasă la noi, unde țara stă să ia foc,  „babele” noastre politice se piaptănă de zor. Cu toate că nu are în buzunar decât  o viză prăpădită de „flotant” care-i confirmă calitatea de chiriaș interimar la Cotroceni, cea mai fudulă dintre „babele” noastre este „Căscărău” Antonescu, cel plin de ifose care se comportă deja ca un „Imperator” de mahala. Da, bre, am zis bine, Căscărău, care vine de la veșnica lui somnolență și nu de la porecla strămoșilor cu care-l alintă vechii lui prieteni. O altă babă, la fel de harnică într-ale pieptănatului este, desigur, Victor Ponta, prim-ministrul plagiator, un jalnic mitoman paranoid care uită azi ceea ce a mințit ieri. Lor li se adaugă, bineînțeles armata de păcălici politici reuniți în oastea de strânsură numită pompos USL. De fapt, priviți cu obiectivitate, marii noștrii politicieni par a fi, mai curând, o gașcă de mucoși care au făcut rost de o brichetă ori de cutie cu chibrituri cu care se joacă în șură, aproape de claia de fân uscat și inflamabil. Se joacă de zor și nici prin cap nu le trece că, prostia lor agresivă are șanse mari să declanșeze un incendiu devastator. O catastrofă pe care doar intervenția unui adult responsabil o mai poate împiedica. În cazul haosului provocat de inconștiența politrucilor USL-iși, singurul adult care le mai poate potoli joaca iresponsabilă pare a fi Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale. De obicei, Isărescu vorbește molcom, într-o limbă păsărească greu de înțeles de către politicienii noștri. Politicieni care, în marea lor majoritate sunt doar niște mahalagii cărora democrația le-a dat șansa de a se preshimba în niște semidocți plini de mofturi. Situația s-a schimbat însă ieri, când Isărescu a renunțat la obișnuitul său limbaj diplomatic și i-a urecheat, mai mult decât părintește, pe circarii noștrii. Circarii care, cocoțați la câma țării, dau semne din ce în ce mai clare că habar nu au pe ce lume trăiesc și nici că, din cauza ambiției lor prostești, sunt pe punctul de a arunca toată economia în aer.
După cum bine știm, ori de câte ori iese „la rampă” Mugur Isărescu se ferește cu atenție de orice fel violență de limbaj. Dar, de un timp încoace, cam  după  declanșarea actualului haos politic, el a „schimbat foaia” și a vorbit  în termeni deosebit de catrgorici, între care „subliniez ferm”, „Insist să aveți în vedere” ori „avertizez” au fost rostite, fără menajamente și pe un ton deosebit de apăsat. În miezul lui cel mai dur, mesajul adresat politrucilor de  Guvernatorul Băncii Naționale a fost: „Dacă oamenii politici nu sunt în stare să poarte un dialog, să plece acasă și să nu ne scoata pe noi din casă!”. Oarecum sibilinic, mesajul lui Isărescu nu spune clar cine sunt acei „noi”.

Influența haosului politic

Poate că se referă doar la bancherii care nu vor mai avea cum ține controlul asupra viitoarei catastrofe economice. Dar poate că se gândește și la populație pe care propaganda USL-istă a mințit-o și a amețit-o cu tot soiul de promisiuni care acum se dovedesc imposibile de îndeplinit. „Politicienii să se așeze la masa discuțiilor și să găsească soluții. Politica este arta dialogului, nu? Cine nu știe să dialogheze poate să meargă acasă. Pe plan intern, tensiunile politice au generat deja creșterea aversiunii investitorilor străini față de plasamentele în lei, acest lucru ducând la o tendință de depreciere a monedei naționale. Întârzierea atenuării acestor tensiuni constituie un factor major de risc la adresa proiecției ratei inflației. În plus, în contextul prelungirii calendarului electoral până aproape de finele anului curent, este relevant riscul înregistrării unor derapaje în implementarea politicii fiscale și a setului de reforme structurale de la coordonatele asumate prin acordurile încheiate cu instituțiile internaționale”. Iar asta se va întâmpla, bineînțeles, pe fondul unor evoluții economice deosebit de nefavorabile care afectează întreaga Europă. „Pe plan extern, continua tensionare a situației economico-politice din Grecia și evoluțiile financiare din țări precum Spania și Italia, sunt de natură a menține incertitudinile referitoare la soluționarea durabilă a crizei datoriilor suverane și la redresarea creșterii economice din zona euro. Principalele riscuri continuă să fie legate de diminuarea fluxurilor de capital necesare finanțării creșterii economice și de reducerea cererii pentru exporturile naționale. Materializarea oricăruia dintre acestea și, cu atât mai mult, manifestarea lor simultană ar fi de natură a induce presiuni substanțiale asupra cursului de schimb al leului, având drept consecință, în special pe termen scurt, abaterea în sus a ratei inflației de la traiectoria prevăzută în scenariul de bază. În același timp, prin majorarea costurilor și diminuarea resurselor de finanțare și/sau prin restrângerea cererii agregate, materializarea acestor riscuri ar întârzia redresarea sustenabilă a activității economice”.
De câteva zile încoace, „Căscărăul” Antonescu ne tot explică faptul că prăbușirea leului în raport cu Euro, nu are nici o legătură cu criza politică. Mugur Isărescu are o cu totul altă opinie. Iar între cei doi, cel cu adevărat credibi este, bineînțeles, Guvernatorul Băncii Naționale: „Scandalul politic depreciaza leul. Tensiunile interne s-au văzut în mod cert asupra evoluției leului. La cât de multe s-au întâmplat în România, leul s-a comportat chiar rezonabil”. Motiv pentru care mesajul venit de la vârful Băncii Naționale este deosebi de ferm: „Nu înrăutățiți și mai tare situația monedei naționale!Urmează o perioadă complicată pentru leu. Piețele sunt nervoase, iar din aprilie au devenit și pesimiste în privința evoluției leului”. Politrucii noștri de carnaval nu par a fi înțeles cât de importantă este coerența mesajului oferit mediilor internaționale de afaceri: „Fiecare trebuie să-și facă datoria, iar în materie de finanțe internaționale, atenție, și în finanțe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu, că gura bate fundul, și îl bate rău de tot. ?ê?£i nu avem nevoie de așa ceva. Este un mesaj pe care îl repetăm”.

Vasile Surcel