– Ultimul loc in Europa la cheltuielile statului pentru medicamentatia asiguratilor e -consolidat- de agonia producatorilor autohtoni
Desele blocaje in eliberarea de medicamente compensate si gratuite si, implicit, lipsa de acces a bolnavilor la tratament sunt consecinta a politicii duse de autoritati. Absenta unei strategii unitare in politica medicamentului se regaseste atat in lipsa de competitivitate a medicamentelor romanesti pe piata europeana, cat si in incapacitatea statului de a-si gestiona propriile resurse din domeniu.
Cel mai mic consum din Europa
-Cheltuielile pentru medicamente au crescut excesiv in ultimii ani din cauza supraconsumului, a prescrierilor necontrolate, dar si a cresterii preturilor produselor farmaceutice-, a declarat ministrul sanatatii, Daniela Bartos. In 2001, din cele 6.276 miliarde de lei ale Ministerului Sanatatii si Familiei, doua miliarde s-au cheltuit pe medicamente, iar din bugetul asigurarilor de sanatate, totalizand 36.691 miliarde de lei, cheltuielile pentru medicamente au fost de 16.500 miliarde de lei.
Cu toate majorarile enuntate de autoritati, cu doar 18 dolari pe an cheltuiti de fiecare cetatean pentru medicamente, ne aflam pe ultimul loc in Europa la acest capitol, departe, foarte departe de ocupantele celorlalte locuri. Ungaria si Cehia cheltuiesc circa 80-90 de dolari, iar tarile din Uniunea Europeana, de la 200 in sus.
Educatia medicala profilactica este aproape inexistenta la noi, majoritatea oamenilor ducandu-se la medic in ultimul stadiu al bolii, ceea ce face ca tratamentul sa fie implicit mai scump, mai de lunga durata si cu sanse mai mici de vindecare. In conditiile date, repartizarea oricarei sume privind cheltuielile de medicamente pe cap de locuitor devine inutila, atata vreme cat Ministerul Sanatatii si Familiei nu promoveaza programe viabile de sanatate preventiva, cu rezultate clare, pe termene bine stabilite. Neglijarea profilaxiei determina abundenta de boli cronice, costisitoare si greu de finantat.
Ministerul Sanatatii va adopta cateva masuri pe termen scurt in vederea ameliorarii situatiei. Ministrul Bartos a apreciat ca ar fi necesare incurajarea consumului rational de medicamente, informarea populatiei asupra riscului automedicatiei, ameliorarea distributiei, precum si implicarea autoritatilor locale in dezvoltarea retelei farmaceutice in mediul rural.
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Eugeniu Turlea, a sustinut ca insuficienta banilor din sistem ar putea fi compensata printr-o mai buna gestionare a fondurilor si un control riguros asupra cheltuielilor.
Formule vechi de 20 de ani
-Productia interna de medicamente este insuficient sustinuta in vederea indeplinirii standardelor de calitate cerute de piata internationala (GMP), lipseste cadrul legal al functionarii farmaciilor si drogheriilor, dar si o lege in domeniul farmaceutic compatibila cu cea europeana-, a afirmat Daniela Bartos.
Lucrurile stau de fapt foarte prost. In realitate, industria farmaceutica romaneasca este la pamant. Daca inainte s-au facut cat de cat retehnologizari, dupa 1990, nici vorba de imbunatatiri in ceea ce priveste productia indigena de medicamente. Majoritatea fabricilor produc dupa formule chimice vechi de 20 de ani. Si trebuie tinut cont de faptul ca pe piata mondiala a medicamentelor concurenta este acerba, iar conditiile de calitate impuse sunt extrem de severe.
In lume, exista mii de producatori de medicamente, dar mai putin de 1% dintre acestia fac cercetare si aduc produse noi. O formula noua poate sa coste 200 milioane de dolari si sa dureze 10-15 ani pana sa ajunga pe piata – uriasul concern Pfizer, numarul 1 mondial, investeste in cercetare, doar in anul 2002, circa 5,2 miliarde de dolari.
Normele GMP, obligatorii pana la sfarsitul anului
Pe plan international, in privinta calitatii medicamentelor actioneaza standardul de calitate GMP – Good Manufacturing Practice. Toti marii producatori respecta cu strictete normele GMP. Pana la sfarsitul anului, fabricile noastre trebuie sa detina normele respective, conditie impusa si in programul de aderare la Uniunea Europeana. Cerinta pare aproape imposibila. O fabrica de marime medie, atestata GMP, costa circa 25 milioane de dolari – o suma pe care nimeni nu s-a aratat dispus s-o investeasca pana acum in industria medicamentului din Romania. Singura sansa de supravietuire a industriei farmaceutice este asocierea cu marile firme producatoare pe plan mondial, iar productia sa fie axata pe produse de sinteza deja existente si libere de patentul de fabricatie.
Conform datelor existente, in Romania au fost inregistrati anul trecut 340 producatori de medicamente.
In ceea ce priveste medicamentele de import din comunitatea europeana, acestea au o taxa vamala de 4%, la care se adauga 26% (9%+17%) pentru importator, inclusiv marja de risc valutar. In cazul caderilor dramatice ale leului, pierderile la import sunt mari, avand in vedere ca banii sunt incasati in lei, pentru medicamente livrate cu intarzieri de luni de zile, la aceeasi valoare de dinainte de prabusirea cursului leu-dolar. Iar pe furnizorul strain nu-l intereseaza catusi de putin caderile leului: el trebuie platit in trei luni cu suma cuvenita in valuta.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
