Chiar daca APAPS se afla -in grafic- in privinta numarului de societati lansate la privatizare, calitatea putinelor contracte semnate sau pe cale de a fi semnate lasa mult de dorit. Dupa privatizarea SIDEX, impotmolita deja in muntele de datorii acumulate de noii investitori in contul asigurarilor sociale, APAPS se pregateste sa-si mai inscrie o -victorie- in palmares: trecerea Alro Slatina in proprietatea casei de comert Marco International, pentru un pret minim. De altfel, depunerea, de catre Marco, a ofertei de achizitie pentru numai 10% din actiunile Alro nu a constituit o surpriza pentru nimeni: Guvernul insusi a facut posibil acest lucru, o data cu aprobarea unei strategii de privatizare nemaiintalnita pana acum, in care a fost inclusa o prevedere -cu dedicatie-, care sa permita investitorului amintit preluarea uzinei din Slatina pe nimic.
APAPS a gasit, se pare, o solutie si mai ingenioasa pentru atenuarea efectelor unei privatizari ratate: administrarea CS Resita in parteneriat stat-privat! In opinia ministrului Musetescu, acest fapt ar da mai multa soliditate managementului, dar si certitudinea ca societatea va obtine credite de la banci. Daca solutia se va materializa, vom asista la o metoda de management unica in lume, prin care un patron privat se infrateste cu statul pentru a castiga autoritate si, de ce nu, niste imprumuturi avantajoase.
Putinii beneficiari care reusesc sa obtina un astfel de tratament preferential nu pot fi decat companii care dovedesc ca au ajuns in situatia de a nu putea plati din cauza unor crize in piata, de care nu sunt in nici un fel vinovati, cum ar fi scaderea preturilor mondiale, si care dovedesc cu un plan de afaceri credibil ca vor obtine venituri care sa le permita sa plateasca la timp in viitor. Managementul prost al administratiilor anterioare nu numai ca nu poate fi adus ca argument pentru justificarea neplatii, dar chiar ar trebui sa le scoata definitiv de pe lista solicitantilor de reesalonari cu sanse. La cate dintre intreprinderile din Romania penalitatile au fost taiate tocmai pe argumentul <administrarii proaste a inaintasilor>, nu mai tine minte nici domnul Tanasescu.
Ca si cand aberatiile etalate pana acum in desemnarea beneficiarilor de reesalonari nu ar fi fost de ajuns, seful Finantelor a stors din creierele specialistilor ministerului un nou set cu 20 de criterii <dure> de selectie. O gluma proasta, adoptata imediat de Guvern si aplaudata la scena deschisa de premier pentru solutiile miraculoase cu care <elimina deciziile arbitrare>. Punctajul minim il indeplineste orice firma infiintata in urma cu cel putin cinci ani si care dovedeste ca un partener cu capital de stat nu i-a platit la timp, candva, marfurile sau serviciile livrate. <Importanta economico-sociala zonala sau nationala> te poate transforma, printr-un bonus substantial de puncte, intr-un beneficiar eligibil al favorurilor guvernamentale. Nici vorba de restrictii in privinta domeniilor in care datoriile pot fi sterse. Caci, ca un betiv care cheltuie banii de scoala si de doctor ai copiilor pe bautura, tigari sau la bordel, statul nu s-a jenat sa lipeasca banii bugetului de fruntea unor carciumari de tipul Fulgerul Bragadiru, la tutungeria SNTR ori la firme despre care cei care au facut afaceri cu ele nu vorbesc mai frumos decat despre locatarele unei case de toleranta. Toti acestia raman, bine mersi, clienti eligibili si pentru ajutoarele pe care Guvernul le va da in viitor, din banii publici, metreselor favorite din economie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
