Casa Nationala de Asigurari de Sanatate isi acopera astfel deficitul
In urma cu cativa ani, cand se discuta oportunitatea infiintarii caselor de asigurari de sanatate paralele – in speta a armatei si transporturilor -, ziarul nostru a militat pentru mentinerea principiului solidaritatii. Indiferent de reactiile -istorice-, ulterior, functionarea celor doua case a dovedit un management corect, riguros, satisfacator pentru asigurati. Iata insa ca acum, cand reteaua sanitara civila gaseste cu mari eforturi bani pentru supravietuire, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a descoperit ca-si poate acoperi deficitul cu fondurile caselor paralele.
Transportatorii nu sunt primiti in spitalele civile
In prezent, exista patru proiecte de modificare a Legii 145 a asigurarilor sociale de sanatate. Departe de a nega in totalitate modificarile propuse, exista temerea ca, in cel putin unul dintre proiecte, casele de asigurari paralele – care acum functioneaza dupa modelul caselor de asigurari de sanatate judetene, avand aceleasi drepturi si obligatii – vor fi transformate in filiale ale Casei de Asigurari a Municipiului Bucuresti. In conditiile in care propunerea cu pricina ar fi adoptata, se spulbera bruma de autonomie a celor doua institutii si, in mod automat, CNAS va dispune neconditionat de banii aferenti.
-Am auzit de aceasta propunere si nu mi se pare deloc o solutie. Si chiar daca ar folosi banii nostri, CNAS nu ar rezolva criza din sistemul sanitar. Noi oricum dam mai multi bani decat ar trebui. In plus fata de cei 25% din Fondul de distribuire cu care trebuie sa contribuim potrivit legilor in vigoare, CNAS ne-a mai luat 37% pentru acoperirea deficitului. Ar fi fost normal ca toate casele judetene sa participe cu o cota egala, nu de la unul sa ia mai mult si de la altul mai putin. Cu toate acestea, asiguratii nostri nu sunt primiti in unitatile medicale ?çcivile?ê, fapt ce reprezinta o incalcare flagranta a legii-, ne-a declarat Eugen Tanase, presedintele Casei de Asigurari de Sanatate a Transportatorilor.
Colectarea de la asiguratii transporturilor se deruleaza cu eficienta maxima, iar unitatile subordonate nu au datorii. Presedintele Eugen Tanase sustine ca reteaua transportatorilor este cea mai buna din tara, construita dupa modelul asigurarilor de sanatate a transportatorilor germani. Ministrul transporturilor, Miron Mitrea, a aprobat pentru cheltuielile casei suma de 7.500 miliarde de lei. -Cei de la CNAS au trecut peste aprobarea ministrului Mitrea si aproape ca au injumatatit suma. Totusi, cu banii pe care ii avem, putem acoperi cheltuielile unitatilor cu care am incheiat contracte pana in iunie.-
Casa de Asigurari a Armatei trece la negocieri
-Ideea ca am fi mai bogati decat altii este falsa. Noi insa suntem mai disciplinati si mai rigurosi in colectarea fondurilor, constienti fiind ca nu primim nici un leu in plus de la CNAS. Discrepantele sunt insa foarte mari-, ne-a declarat doctorul Serban Radulescu, presedintele Casei de Asigurari de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti. Maine, Serban Radulescu se va intalni cu conducerea CNAS pentru a gasi formule de amelioare a bugetului alocat.
Dincolo de coerenta managementului prestat de CASOPNAJ, ar trebui lamurit aspectul juridic: ordonatorul principal de credite este CNAS, in timp ce CASOPNAJ functioneaza ca o casa de asigurari judeteana. Diferenta consta in aceea ca institutia militara isi colecteaza singura fondurile de la cei 2.539.000 de asigurati cu care a incheiat contracte. Anual, colecteaza peste 4.000 miliarde de lei. Plafonul de cheltuieli aprobat de CNAS este de 2.000 miliarde de lei, excedentul fiind redistribuit, conform legii, de catre ordonatorul principal de credite. -Cheltuielile aprobate de CNAS sunt discriminatorii. In prezent, suntem in situatia de a avea 37 de dolari de asigurat pe an, in timp ce la o casa judeteana un pacient beneficiaza de 67 de dolari. Din cauza limitarii exagerate a cheltuielilor, asiguratii nostri nu vor putea beneficia de servicii calitative-, declara generalul Serban Radulescu.
In spatele declaratiilor stau, de fapt, tendintele de centralizare pedeseriste.
Tendinta de a gestiona central toate fondurile este categorica. La 6 iunie 2001, Eugeniu Turlea a emis un ordin -privind aprobarea criteriilor pe baza carora se determina sumele aferente Fondului de redistribuire pentru casele de asigurari de sanatate judetene, a municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Transporturilor si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti-. Reglementarea cu pricina pare… poetica, daca avem in vedere ca principalul punct vizeaza -accesul echitabil al asiguratului la servicii de sanatate prin egalizarea puterii de cumparare a serviciilor medicale la acelasi nivel si acelasi cost prin distribuirea resurselor colectate pe persoana, in fiecare judet si in functie de nevoile relative (risc de imbolnavire) calculate pe categorii de varsta si sex-.
In realitate, frazele aparent fara continut ale reglementarii pregatesc baza legala prin care colectarea fondurilor din retelele paralele sa treaca in sarcina directa a CNAS.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
