Subsolul Bucureștiului ascunde nenumărate secrete, chiar și de ordin tehnologic cum este și sistemul de drenaj, început înainte de ‘89 care ar putea modifica nivelul pânzei freatice. Sistemul, care nu a fost folosit niciodată, urmează însă să fie retehnologizat astfel încât să poată fi folosit în perioadele ploioase pentru a reduce infiltrațiile în canalizarea Bucureștiului și nu numai.
Din dreptul Pasajului Basarab și până în zona Vitan zeci de pompe sunt amplasate subteran in trei stații de pompare, parte a unui sistem mamut, localizat pe partea stangă a Dâmboviței. În total 10 kilometri de dren, care odată activat, poate să modifice nivelul pânzei freatice a Bucureștiului. „A fost construit la vremea respectivă dar din păcate nu a fost niciodată operat. Am găsit pompele și contoarele originale. ș…ț În special pe malul drept al Dâmboviței există niște izvoare care au fost obturate de peretele metroului și atunci s-a realizat un sistem de drenaj, cu foraje amplasate in anumite puncte, nici acesta utilizat vreodata. Acest sistem de drenaj va fi "înlocuit" cu altul amplasat de-a lungul a 10 km pe malul drept . În lunca Dâmboviței, pânza de apă freatică este relativ ridicată", explică directorul general adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.
Sistemul a fost uitat în iureșul birocratic chiar de la inaugurarea Casetei Colectoare, de sub Dâmbovița, în 1986. „Se pare că el nu a fost pus în funcțiune. S-au găsit și contoare care aveau înregistrat un consum energie electrica doar de 6kW. Credem e vorba doar de probele de punere în funcțiune a pompelor. Trebuie să reechipăm si, respectiv, construim intreg sistemul de drenaj", mai spune directorul.
Tot acest ansamblu tehnologic a fost gândit pentru perioadele ploioase când în zone depresionare precum Cotroceniul, Bulevardul Regina Maria sau parcul Cișmigiu, pânza freatică crește simțitor, astfel că nu de puține ori se produc inflitrații, iar unele subsoluri sunt inundate.
Retehnologizarea și reabilitarea sistemului de drenaj este doar o componentă a modernizării sistemului de canalizare al Bucureștiului. Cu alte cuvinte rețeaua, care va cuprinde inclusiv vane controlate de calculator, nu va mai întâmpina probleme când apar așa-numitele „ploi spot”.
Întreg proiectul, care include și refacerea drenului pe malul stang și construirea drenului pe malul drept, va fi finalizat în maximum șase ani.
Caseta colectoare a fost preluată în luna mai 2011 de la Administrația Națională "Apele Romane" pentru a fi curățată. Când „râul de sub Dâmbovița" va fi reabilitat complet, sistemul de canalizare al Bucureștiului va putea să tranziteze un debit de ape uzate și de ploaie de peste120 m³/s.
Andreea Vîrîci
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
