Presedintele-jucator a dat de lucru si Curtii Constitutionale

O serie de solicitari din partea institutiilor statului au ajuns din 2004 pana in prezent pe masa Curtii Constitutionale. Noutatea vine din faptul ca numarul acestor solicitari depaseste cu mult pe cel al dosarelor asupra carora institutia s-a pronuntat in anii precedenti. Cei care au pus Curtea Constitutionala pe treaba au fost in special presedintele Traian Basescu si justitiarii care s-au incurcat in acte de neconstitutionalitate.

Curtea Constitutionala a fost nevoita sa raspunda -prezent-, incepand cu 2004, unor cereri de stabilire a neconstitutionalitatii venite din partea presedintelui, solicitari ce depasesc de mai bine de trei ori numarul celor trimise de presedintie intre 1992 si 2003. Desi numarul acestora nu este unul impunator, fiind vorba doar de 7 cereri de verificare a constitutionalitatii unor legi inainte de promulgare, faptul ca, timp de 11 ani anteriori, presedintii din acel moment nu au trimis decat doua solicitari de acest gen confirma lipsa de incredere in legislativ, pe care Basescu si-a exprimat-o indirect de mai multe ori. La nivelul sesizarilor asupra constitutionalitatii unor legi inainte de promulgare, trimise de alte institutii, precum guvern, parlament sau Avocatul Poporului, numarul solicitarilor se incadreaza in media anuala inregistrata din 1992. Daca numarul total al solicitarilor de acest gen este de 137, in 2004, 2005 si 2006 Curtea Constitutionala a dat verdictul pentru 26 astfel de documente. Statistica prezentata de Curtea Constitutionala arata ca mai bine de jumatate dintre aceste sesizari au fost respinse si considerate neintemeiate.

Conflictele presedintelui

Perioada 2004-2006 iese din tiparul Curtii Constitutionale si in privinta -conflictelor juridice de natura constitutionala, dintre autoritatile publice-, pe care institutia a trebuit sa le rezolve. Daca pana in 1992 Curtea nu a avut de-a face cu astfel de probleme, cum era de asteptat, printre conflictele din interiorul coalitiei a aparut si genul acesta de -razboaie-. Personajul principal al celor trei conflicte juridice – doua in 2005 si unul in 2006 – a fost tot seful statului, care a iritat cu declaratiile sale parlamentul si Consiliul Superior al Magistraturii. Primul dintre conflicte a fost iscat de afirmatiile presedintelui facute intr-un interviu aparut intr-un cotidian central, prin care Basescu aducea in prim-plan ideea unor alegeri anticipate, pentru a scapa de -solutia imorala PUR (actualul PC)-. Acesta a atras dupa sine doua sesizari la Curtea Constitutionala, una din partea presedintelui Camerei Deputatilor si cealalta din partea presedintelui Senatului, ambii pesedisti pe vremea aceea. In 2006, Basescu a suparat CSM prin acuzatiile de -incompetenta- si -coruptie la nivel inalt- pe care le-a facut la adresa magistratilor. In sesizarea in care seful statului este acuzat de conflict juridic cu magistratii, CSM l-a trecut si pe primul-ministru Calin Popescu Tariceanu pe aceeasi treapta din cauza unor afirmatii similare. Justificarile -marinarului-, cum ca nu e vorba de un conflict juridic, ci de unul politic, se pare ca au fost luate in seama de judecatorii Curtii Constitutionale. In toate cele trei cazuri, decizia a fost aceeasi: -Curtea Constitutionala constata ca declaratiile presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, nu au dat nastere unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice-.

Justitia are bile negre

Pe langa -marinarul- dornic de experimente in ale constitutionalitatii, justitia a fost domeniul care a dat mult mai multe batai de cap Curtii Constitutionale fata de anii trecuti. Incepand din 1992, de la infiintarea Curtii, numarul de solicitari privind constitutionalitatea unor exceptii ridicate in fata instantelor judecatoresti a crescut continuu. Din 2004 insa, seria de sesizari de acest gen s-a largit semnificativ. Daca in 1992 s-au inregistrat doar 24 de solicitari de stabilire a constitutionalitatii in cazul unor exceptii ridicate in fata instantelor judecatoresti, in 1995 s-au inregistrat 135, in 2003 – 573, in 2004 Curtea Constitutionala a primit 728, iar in 2005 si 2006, 1.039 si respectiv 1.989. Desi majoritatea acestor solicitari au fost declarate respinse, un numar destul de important dintre ele a fost considerat intemeiat. In ultimii trei ani, sesizarile de acest fel au depasit 95% din totalul verificarilor pe care Curtea Constitutionala le-a facut. In 2006 a fost atins chiar un procent de 98.

In raportul prezentat de Curtea Constitutionala se mai arata ca, intre 1992 si 2006, institutia a emis 5.167 de decizii, hotarari si avize, dintre care: cele cu care Curtea a incercat sa se laude au fost 207 hotarari cu privire la procedura pentru alegerea presedintelui Romaniei (43 in 1992, 77 in 1996, 53 in 2000 si 34 in 2004), un aviz negativ pentru propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei, doua hotarari, in 2003, referitoare la contestatiile privind procedura de organizare si desfasurare a referendumului, o hotarare prin care se confirma rezultatele referendumului national si 4 privind conditiile pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni (doua in 1995, una in 1997 si tot una in 2004).

Zodia Curtii Constitutionale

Sesizarile cu care Curtea Constitutionala s-a laudat in statistica 1992-2004 par a fi unele minore fata de cele ce vor urma. Desi inca de doi ani se constata un numar insemnat de solicitari care au vrut sa dea impresia ca democratia functioneaza, parlamentarii nu pierd niciun moment in a transforma Curtea Constitutionala intr-un camp de lupta si uneori de santaj. Legea privind infiintarea Agentiei de Integritate ar putea ajunge pe masa Curtii Constitutionale sau modalitatea in care se poate realiza suspendarea presedintelui Traian Basescu dupa scandalul Omar Hayssam poate fi decisa de aceeasi institutie. In acelasi timp, legi precum cea referendumului sau legea privind infiintarea DNA au gasit raspuns la Curtea Constitutionala.