Inceputurile de primavara aduc la Washington sute de mii de turisti, iar anul acesta nu face exceptie. La Memorialul Lincoln, la monumentul veteranilor din Coreea sau Vietnam sau la celebra Elipsa aflata in chiar mijlocul Washington Mall-ului, mii de americani sau de turisti veniti de peste mari si tari asteapta in linii de cateva sute de metri sa viziteze locurile preferate sau pur si simplu stau pe iarba perfect taiata si se bucura de soarele de aprilie. Nimic nu pare sa indice faptul ca aceasta tara este in razboi si doar la o aruncatura de bat de ei, in cladirea Pentagonului sau pe Bulevardul Pennsylvannia, la numarul 1600, la Casa Alba, planificatori militari si lideri politici lucreaza la planuri de razboi sau dezbat scenarii geostrategice dintre cele mai importante. Poate chiar in acest moment, cand ma plimb pe Constitution Avenue, planurile de atac impotriva Irakului, de care se pomeneste atat de multe in ultimele zile in capitala, cunosc ultimele retusuri, iar aplicarea lor in practica este o chestiune de zile. Ce cred insa cei din jurul meu despre un eventual atac?
-Il vom termina pe Saddam, asa cum s-a intamplat si cu Ussama bin Laden-, imi spune Jeff Martin, un consultant financiar pentru o firma din Los Angeles, si-si varsa mania asupra liderului de la Bagdad, folosind uzuala injuratura americana de patru cuvinte.
-Bush nu va rata sansa de a sfarsi razboiul inceput de tatal sau in urma cu 10 ani-, adauga barbatul, dupa care pare ca se plictiseste si ma intreaba cum poate ajunge cat mai repede la Gradina Botanica. -Multe zile dupa 11 septembrie m-am gandit ca Saddam Hussein este cel care a organizat atentatele-, crede Ruiz Vega, un antrenor de fitness din Tallahasee (Florida), venit impreuna cu sotia si cei sase copii sa viziteze capitala americana. -Sunt convins acum mai mult decat niciodata ca pentru a avea liniste, trebuie sa-i trimitem cateva Tomahawk-uri (n.n. – performantele rachete de croaziera) in scafarlie-, spune barbatul mustacios, cu un zambet, moment in care copiii sai izbucnesc in ras si incep sa bazaie la unison, imitand zgomotul produs de rachete in plin zbor. Cand crede ca se va intampla asta, il chestionez pe capul de familie, insa barbatul ridica din umeri. -Habar n-am, dar nu cred ca suntem departe: n-ai vazut ce rapid am atacat Afganistanul dupa atentatele din septembrie?-, raspunde el si apoi isi directioneaza numeroasa familie pe imensul dreptunghi verde de pe Washington Mall, unde mii de oameni stau culcati pe iarba, vocifereaza zgomotos sau se bucura de soarele ce bate cu putere.
La Muzeul de Istorie Americana si la vecinul de langa, cel de Istorie Naturala, cozi imense se desfasoara asemenea unor serpi lungi pe scarile de piatra. Oamenii sunt nerabdatori sa intre in cladiri si zgomotul pe care-l fac se aude de departe. -Cine, Saddam?-, ma intreaba un tanar cu infatisare asiatica si care-mi spune ca a venit cu un grup de studenti de la Universitatea din Maryland intr-o excursie organizata de cei din campus in vacanta de primavara. -Cred ca ii e frica de moarte dupa ce a vazut ce le-am facut alora in Afganistan-, spune Robert Hung aproape cu satisfactie, iar prietenii sai, majoritatea fete si baieti tineri, zambesc si dau din cap aprobator.
-Oricum, pentru noi nu prea conteaza ce face Saddam, ci mai importanti sunt baietii de la baschet-, imi zice el cu mandrie, moment in care cei de langa el izbucnesc in urale, iar eu imi amintesc de scenele de razmerita si isterie, declansate saptamana trecuta in campusul de-acolo dupa cei de la Universitatea din Maryland au devenit campioni nationali la baschet. -Imi aduc aminte ca eram mic si ma uitam la televizor cand am atacat Irakul prima oara-, imi marturiseste Brian Brooks, functionar la Bank of America in Seattle (Washington), adaugand ca -ma uitam atat de des fiindca tata era atunci pe portavionul Roosevelt-. Il intreb ce crede despre un posibil atac impotriva Irakului si baiatul raspunde fara ezitare: -Cred ca este cel mai potrivit lucru in momentul de fata si nimeni nu poate sa nege ca omul acela (n.n. – Saddam Hussein) este un macelar, iar noi trebuie sa-l dam jos-. Are vreo idee despre cum vor decurge planurile de atac ale Pentagonului? -Nu prea ma pricep, insa cred ca il vom bombarda cu avioanele pana nu o sa mai aiba unde sa se ascunda-, raspunde el si se pregateste sa intre in cladirea Muzeului de Istorie Naturala, in fata careia grupul de vizitatori pare sa devina din ce in ce mai nerabdator.
Interesati de politica sau nu, cunoscatori ai situatiei complicate din regiunea Golfului Persic sau novici in probleme de strategie, americanii par sa fie pe aceeasi lungime de unda in ceea ce priveste atacarea Irakului. Conform ultimelor sondaje de opinie, de altfel, peste 75% din cetatenii unchiului Sam cred ca Pentagonul va declansa curand ofensiva impotriva lui Saddam Hussein, cateva zeci de procente declarandu-se -complet de acord- cu atacarea statului asiatic. -Macelarul din Bagdad trebuie terminat- este o propozitie auzita la nesfarsit in capitala de pe Potomac, iar presa de peste Ocean pare sa se fi raliat acestui curent de opinie. In Statele Unite, aproape nimeni nu se mai indoieste ca numaratoarea inversa pentru -Al doilea Razboi din Golf- a inceput sa ticaie.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
