Băsescu revine la Cotroceni pe mâna UE

Dacă România n-ar fi fost astăzi membru al Uniunii Europene, Traian Băsescu era demis de aproape o lună, Crin Antonescu jubila la Palatul Cotroceni și se pregătea probabil pentru un mandat de cinci ani, dedicat somnului, într-unul din cele mai frumoase monumente arhitectonice ale țării. ?ê?£ansa României, a românilor și nu în ultimul rând a lui Traian Băsescu s-a numit, de data aceasta, Uniunea Europeană. Fără intervenția, prin declarații ferme, a oficialilor Comisiei Europene , războiul-fulger declanșat de USL împotriva instituțiilor fundamentale ale statului de drept ar fi fost desăvârșit astăzi, iar România s-ar fi întors cu aproape două decenii în urmă, când statul era la cheremul grupului de interese reprezentant de Iliescu&co. O scurtă trecere în revistă a evenimentelor din ultimele două lui din România, demonstrează rolul extrem de important al factorului extern în evitarea derapajului periculos de la democrație. Primele declarații din războiul declanșat de USL pentru destabilizarea instituțiilor statului și pentru  suspendarea președintelui Traian Băsescu arată o dorință nestăvilită a USL de a pune mâna într-o săptămână pe Parlament, Președinție, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului, fără niciun fel de jenă că încalcă legi și principii democratice. Ce-i drept, după primele atacuri, reacțiile de la Bruxelles au fost aproape inexistente, întrucât oficialii europeni se aflau în proces de informare asupra situației din România. Acest fapt le-a dat aripi autorilor puciului de catifea de la București , care au crezut că nimeni și nimic nu va sta în calea dorinței lor de a pune stăpânire cu forța pe țară.

Asalt la CCR

Astfel, pe 2 iulie, cu câteva zile înainte de suspendarea în Parlament a președintelui Băsescu, Crin Antonescu, la vremea aceea doar președinte al PNL, declara amenințător din studiourile lui Felix: „Parlamentul, Guvernul împreună pot să îi revoce pe judecătorii CCR. Dacă nu, această țară nu poate fi guvernată pentru că nu putem vorbi de suspendarea lui Traian Băsescu, de suspendarea Robertei Anastase“. Cu alte cuvinte, un jihad politic, fără respectarea regulilor. Iar despre judecătorii CCR, în aceeași emisiune, Crin declara dezinvolt: „În actuala ei componență, CCR este o rușine. Mă refer la oameni. Vă pot argumenta asta prin câteva decizii atât de străvezii partizane și probabil comandate pe care le-a dat CCR. Cum să guvernezi o țară  când ție îți interzice Curtea Constituțională, un Zegrean (președintele CCR – n.red.), să te duci la Bruxelles? Când tu ești prim-ministru, ai votul Parlamentului“, a continuat co-președintele USL. Cam atât prețuia instituția Curții Constituționale în ochii celui care dorea președintele tuturor românilor și garantul respectării legilor.
Atitudinea lui Antonescu față de CCR nu era singulară, la nivelul USL. În aceeași perioadă, în prejma suspendării lui Băsescu, pesedistul Valeriu Zgonea susținea că nicio instituție a statului nu se poate opune planurilor USL de preluare în forță a puterii în România. „Pot să sesizeze și pe mama Curții Constituționale. Suntem dispuși să rămânem aici până când cei doi vor pleca din funcții (n.r. Blaga și Anastase) și Avocatul Poporului, care e un instrument politic în mâna PDL, va fi înlocuit cu un om care respectă legea“, afirma profetic Zgonea, cel care avea să fie impus ulterior în fruntea Camerei Deputaților, printr-o acțiune în forță a USL de ocupare a funcțiilor de conducere în Parlament. De la declarații la fapte nu a fost decât un pas. În paralel cu declarațiile acuzatoare la adresa CCR, guvernul Ponta s-a grăbit să amputeze puterile acestei instituții, luându-i abilitatea de a se pronunța asupra constituționalității hotărârilor Parlamentului. Mai mult, ministrul justiției Titus Corlățean a anunțat public că a cerut verificarea a doi judecători de la Curtea Constituțională, Iulia Motoc și Augustin Zegrean, pe motiv de incompatibilitate. Asta după ce Antonescu declarase că Parlamentul și Guvernul pot să îi revoce pe judecătorii CCR. „Împreună, Parlamentul și Guvernul îi pot revoca și înlocui pe șase din judecători“, a conchis liderul PNL. Acest asalt în forță asupra CCR, care stabilise între timp că referendumul pentru suspendarea președintelui va fi valid doar în condițiile în care jumătate plus unu din cetățenii cu drept de vot ai țării se vor prezenta la urne, a determinat reacții fără precedent din partea oficialilor europeni și a celor americani, în contextul în care România a semnat un parteneriat strategic cu SUA, iar țara noastră urmează să găzduiască scutul antirachetă.

Schulz nu l-a acoperit pe Ponta

Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu se va organiza potrivit deciziei Curții Constituționale, a declarat premierul Victor Ponta, la finalul unei întâlniri cu președintele Parlamentului European Martin Schulz. „Guvernul va organiza referendumul conform legii și deciziei Curții Constituționale. Guvernul nu poate modifica legea, doar Parlamentul o poate face. Trebuie să facem o sesiune extraordinară. I-am explicat și domnului președinte Antonescu că desfășurarea acestui referendum trebuie să fie conformă cu decizia Curții Constituționale. Domnul Schulz m-a întrebat dacă Parlamentul nu va decide în timp util. Conform procedurilor referendumul trebuie validat de CCR. Dacă 9 milioane de români se vor prezenta la vot, atunci Curtea Constituțională va valida acest referendum. Rezultatul votului va rezolva disputele dintre partidele politice“, a spus Ponta. Discuția pe care a avut-o cu Martin Schulz „nu a fost cea mai prietenoasă“, după cum a spus-o chiar președintele Parlamentului European. „Președintele Barroso a transmis clar că Guvernul român trebuie să respecte deplina independență a sistemului juridic, să restabilească puterile Curții Constituționale și să se asigure că deciziile sale sunt respectate, să numească un avocat al poporului care se bucură de sprijin transpartinic, să asigure o procedură nouă și transparentă de numire a unui procuror general și a unui procuror șef al DNA și să facă din integritate o prioritate politică“, se mai menționează în declarația citată.

Germania nu crede în lovituri de stat

Poate cea mai importantă voce de care s-a temut Ponta&Co a fost cea a Germaniei. Deși mandatul USL pe linie de politică externă a fost să ducă România mai aproape de Germania, Ponta și Crin au reușit în ultimele luni să răcească relațiile bilaterale la cel mai scăzut nivel de la finele celui de-al doilea război mondial. Degeaba s-au chinuit cei de la USL să îl ungă pe Marga la Externe pentru „pilele“ sale pe lângă Merkel. Cei doi lideri de paie au reușit contra-performanța de a gara România pe o linie moartă în relația cu Germania. Asaltul asupra CCR a fost condamnat imediat de la Berlin. La scurt timp după suspendarea președintelui Băsescu, cancelarul Angela Merkel a declarat că statul de drept a fost încălcat „în mod inacceptabil“ în România, în timpul luptei pentru putere dintre liderii țării. Merkel a spus atunci că va susține Uniunea Europeană să adopte toate măsurile necesare. Dar nu numai cancelarul german a condamnat „revoluția de catifea“ inițiată de puciștii USL. Diplomația germană a reacționat mult mai dur cu un limbaj diplomatic extrem de tăios la adresa României. „Principiile de bază ale democrației, statul de drept și separarea constituțională a puterilor în stat“ nu pot fi puse în discuție, iar Guvernul federal „pur și simplu nu poate ignora“ ceea ce se întâmplă în România“, a mai spus șeful diplomației germane“, citat de Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Acest avertisment a turnat plumb în bocancii pregătiți de USL pentru a călca în picioare legea supremă. Pe aceeași linie critică s-a aflat atunci și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Camerei inferioare a Parlamentului german, Gunther Krichbaum, care a spus că ceea ce se întâmplă în România depășește cu mult situația din Ungaria, acolo unde Guvernul lui Viktor Orban se luptă și acum pentru subjugarea tuturor instituțiilor importante din această țară. La auzul unor astfel de critici, cei doi lideri ai USL au reacționat extrem de virulent în declarații, cu un naționalism deșănțat a la Vadim Tudor. Cu toate acestea, în practică, cei doi nu au avut curaj să își desăvârșească „opera“. Până și liderul socialiștilor germani din Bundestag, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că este inacceptabil să tai în doar câteva zile puterile Curții Constituționale și să schimbi procedurile parlamentare în așa fel încât sa se potrivească intereselor tale“. Văzându-se criticați și izolați de către toate forțele politice din Germania, puciștii USL au cedat treptat acestor presiuni externe.

Flit de la socialiștii francezi

Venirea la Palatul Elysee a socialistului Francois Hollande l-a încurajat pe Ponta să aleagă acestă cale a preluării forțate a puterii în România, în ideea că va avea și acceptul stângii franceze care s-a luptat ani de zile cu fostul președinte Nicholas Sarkozy. Numai că experiența redusă în politică a lui Ponta, precum și apucăturile sale de mahalagiu, a determinat o răceală din partea Parisului. În timpul campaniei prezidențiale din Franța, Ponta a făcut o serie de afirmații jignitoare la adresa lui Sarkozy. „Știu doar că victoria lui Francois Hollande este mai importantă pentru Europa și pentru România decât orice alt scrutin anterior. Să vă spun de ce: Nicolas Sarkozy este azi un simbol al politicianului demagog, populist fără limite, total lipsit de valori și scrupule, fără o viziune clară și coerentă, cu grave concepții autoritare și antidemocratice, exhibiționist și chiar bufon – adică un Băsescu al Franței (din păcate replicat și în alte țări europene, dacă ne gândim la Berlusconi, Viktor Orban, Boiko Borisov)“, a spus atunci Ponta reușind să jignească mai multe țări partenere ale României dintr-o singură frază. O greșeală imensă ce avea să-l coste un pic mai târziu sprijinul socialiștilor francezi ai lui Hollande, care nu au uitat că Ponta jignindu-l pe Sarkozy a ofensat în primul rând instituția prezidențială a Franței și totodată clasa politică de la Paris. O situație jenantă care va izola România pentru o bună bucată de timp în raport cu Franța. Atunci diplomația franceză a transmis un mesaj clar către București în care acuza dur aceste practici. „Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt, în mod natural, obligate să respecte valorile democratice și statul de drept, dar și echilibrul puterilor în cadrul instituțiilor“, declara purtătorul de cuvânt al MAE francez, Bernard Valero, într-o conferință de presă. Aceste declarații s-au reflectat, în urmă cu doar două trei zile, în anularea în ultimul moment a vizitei ministrul de Externe francez, Laurent Fabius, în România. „La data de 3 august 2012, MAE francez a anunțat MAE român ca ministrul Laurent Fabius nu mai poate fi prezent la data de 3 septembrie 2012 la București, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), având în vedere un alt angajament pe care ministrul francez îl are în plan extern, astfel că vizita a fost amânată din rațiuni obiective“, a precizat MAE într-un comunicat. În limbaj diplomatic, acest gest poate fi tradus ca un refuz al șefului diplomației de la Paris de a stabili întâlniri cu omologul său român și implicit cu Guvernul Ponta.

Marea Britanie: Hague se întâlnește în aeroporturi cu USL

Nici Marea Britanie nu a stat cu mâinile în sân la abuzurile USL asupra statului de drept. „România operează într-o perioadă de incertitudine pe plan european. Este important pentru politicienii români să mențină credibilitatea statului român pe piețele financiare și să asigure respectarea statului de drept“, a spus atunci ambasadorul britanic la București, Martin Harris. Pe de altă parte, în data de 17 iulie, la circa o săptămână de la suspendare, șeful diplomației de la Londra, William Hague a refuzat să se întâlnească cu fostul ministru de Externe, Andrei Marga și premierul Victor Ponta într-un cadru organizat la sediul MAE. Cei doi oficiali români s-au întâlnit cu Hague într-un salon din aeroportul Otopeni, într-o atmosferă încărcată. Acest peisaj dezolant al întâlnirii din aeroport demonstrează faptul că Marea Britanie, un partener strategic al României la fel ca și Franța, a adoptat un mod de dialog vecin cu izolaționismul. În general, țările occidentale folosesc un astfel de comportament în relațiile cu „statele eșuate“ din UE, dacă ar fi să împrumutăm un termen american, în care normele juridice și domnia legii devin chestiuni opționale. De asemenea, Italia a fost foarte preocupată de rapiditatea cu care a fost suspendat din funcție președintele României, Traian Băsescu, afirmă ambasadorul italian la București, Mario Cospito, conform unui interviu acordat site-ului italian TMNews. Concomitent, ministrul Afacerilor Externe al Italiei, Giulio Terzi, a declarat, înainte de suspendare că autoritățile de la Roma urmăresc cu multă atenție evoluțiile politice din România și își doresc o clarificare cât mai rapidă, conformă cu procedurile constituționale. Coroborate, toate aceste presiuni externe din partea forțelor politico-economice ale Europei au tăiat din avântul revoluționar al USL și l-au readus pe Traian Băsescu la Cotroceni. ?ê?£i de această dată, românii s-a dovedit, așa cum spunea Leon Trotski în discursul rostit în Sovietul Moscovei la 30 august 1921, un popor de „suporteri fanatici ai contrarevoluției“. O contrarevoluție dusă împotriva abuzurilor USL care în drumul său spre putere a călcat în picioare statul de drept iar Europa i-a acordat imediat cartonașul roșu.

Iulia Nueleanu
Mădălin Necșuțu