Finantarea datoriei publice externe in acest moment nu ridica probleme deosebite, fiind la sfarsitul anului trecut la doar 14,3% din PIB. Aceasta informatie trebuie corelata cu cea potrivit careia datoria externa a Romaniei pe termen mediu si lung a fost de 24,8 miliarde de euro, in crestere cu 0,9 la suta fata de 31 decembrie 2005, ceea ce reprezinta circa 30% din PIB pe anul 2005, estimat, potrivit datelor oficiale, la circa 80 miliarde de euro, adica echivalentul a 287,2 miliarde RON. Intamplator sau nu, dar datoria externa a Romaniei este aproape identica cu intreaga contributie a tuturor taxelor si impozitelor la formarea PIB pe un an.
Totusi, trebuie remarcat faptul ca, in primele cinci luni ale anului in curs, rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung, calculata ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen mediu si lung si exportul de bunuri si servicii, a scazut cu 2% fata de cea inregistrata in perioada similara a anului trecut, ajungand la 16,2%, in timp ce gradul de acoperire a rezervei in luni de import, calculata ca raport intre rezerva oficiala a BNR (valuta + aur) la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din perioada respectiva, ianuarie-mai 2006, a scazut la 31 mai 2006 – 6,3 luni de import, fata de 6,4 luni de import la 31 decembrie 2005.
13 miliarde de euro – datoria externa negarantata public
De asemenea, pe primele cinci luni ale acestui an, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 3,336 miliarde de euro, mai mare cu 53,2% decat cel din perioada similara a anului anterior, in principal pe seama accentuarii deficitului balantei comerciale. Dar, potrivit BNR, deficitul de cont curent a fost acoperit in proportie de doar 85,7% prin investitii straine directe, care s-au cifrat la 2,9 miliarde de euro in primele cinci luni ale anului 2006, comparativ cu 1,5 miliarde de euro in perioada corespunzatoare din 2005. Rezulta astfel ca, la 31 mai 2006, datoria externa publica si public garantata a inregistrat un sold de 10, 957 miliarde de euro, reprezentand 44,2% din datoria externa pe termen mediu si lung, fata de 45,9% la suta la 31 decembrie 2005, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv.
Dar pe plan intern ingrijoreaza structura creditului neguvernamental, impreuna cu datoria externa negarantata public, care a insumat aproape 13 miliarde de euro la 31 mai 2006, fiind cu 5,2% mai mare decat cea consemnata la sfarsitul anului 2005. Astfel, in cazul populatiei, creditul neguvernamental se situeaza in jurul a 35% din totalul general, dar aspectul deosebit de negativ in acest caz este faptul ca 75% din acesta este destinat consumului si doar 25% este orientat spre sectorul imobiliar-ipotecar. Si in cazul componentei creditului neguvernamental al agentilor economici situatia nu este prea roza, din cauza ca circa 53-55% din acesta este destinat productiei si doar diferenta contribuie la realizarea de noi investitii.
Si in perioada 2006-2010, balanta de plati va fi negativa
Cresterea gradului de sustenabilitate a datoriei externe este dependent de evolutia majoritatii indicatorilor precizati anterior, dar si de altii, care nu fac obiectul materialului de fata. In acest contex, este interesanta prognoza privind contributia la cresterea reala a PIB pentru perioada 2006-2007, data publicitatii recent de catre Comisia Nationala de Prognoza, potrivit careia, exportul net, in perioada 2006-2010, va avea o contributie negativa, dar care se va ameliora an de an. Practic, pentru acest an, aceasta contributie a fost estimata la -3,7%, dar pe intervalul 2007-2009, aceasta va fi situata doar in jurul a – 2,3%. In ceea ce priveste consumul final, in perioada 2006-2010, evolutia cheltuielilor cu consumul guvernamental va avea o evolutie usor descendenta, de la 19% in acest an, spre 16,7% in anul 2010. Desigur, aceste prognoze sunt corecte in cazul in care nu intervin schimbari imprevizibile, care ar putea afecta decisiv actualul echilibru, destul de fragil. Miza doar pe evolutia ascendenta a cresterii volumului investitiilor straine poate fi foarte periculoasa, atat din cauza plafonarii acestora la un moment dat, cat si din cauza cresterii, in timp a volumului dividendelor platite catre terti din strainatate, cat si a capitalului reinvestit in strainatate, care pot avea la un moment dat cuantumuri superioare investitiilor directe.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
