Discriminarea pozitiva, intitulata mai noi in breasla sociologilor -actiune afirmativa-, reprezinta un teren minat pe care Vasile Dancu a pasit in calitate de ministru, chiar de la inceputul anului trecut. Confruntandu-se cu presiuni externe, privind grija scazuta fata de minoritati, Guvernul a scos pe piata un act normativ care s-a constituit intr-o strategie de integrare sociala si protectie a rromilor. Acum insa, acest document, pe alocuri nu foarte bine ingrijit, astfel incat sa nu creeze animozitati, risca sa se intoarca violent chiar impotriva initiatorului. La inceputul acestei saptamani, deputatii au adoptat raportul de mediere la proiectul de modificare a Legii raspunderii ministeriale, care poate face din strategia amintita un cap de acuzare impotriva ministrului, acesta riscand o pedeapsa cu inchisoarea de la sase luni la trei ani.
Mana destinului
-Un membru al Guvernului care emite ordine normative sau instructiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, varsta, sex sau orientare sexuala, apartenenta politica, avere sau origine sociala, de natura a aduce atingere drepturilor omului, comite o infractiune care se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani.- Acesta este pasajul din legea pe care majoritatea PSD a votat-o, probabil fara sa stie ca unul dintre membrii Guvernului ar putea avea o problema majora o data cu intrarea ei in vigoare. Nu e mai putin adevarat ca, in Romania, nu toate legile sunt cunoscute, respectate sau aplicate. Astfel, numai daca Opozitia nu va specula cumva aceasta bresa de atac sau alte minoritati nu vor protesta pentru facilitatile acordate rromilor, Vasile Dancu poate dormi linistit.
Facilitatile-capcana
Strategia cu pricina a fost adoptata anul trecut si a generat controverse de fond inca de la momentul respectiv, care s-au pierdut in tavalugul informatiilor la zi. Intrebat, la vremea respectiva, daca facilitatile oferite rromilor in mod explicit, printr-un act normativ, nu reprezinta o discriminare, fie ea si pozitiva, in raport cu celelalte nationalitati conlocuitoare, Vasile Dancu raspundea superior ca -discriminarea pozitiva- este un concept perimat, inclusiv din punctul de vedere al sociologilor occidentali. In aceasta maniera a putut fi promovat un document, care nu poate fi atacat din perspectiva bunelor intenti, dar care are tarele lui si care acum il pune in dificultate pe ministru.
Strategia prevedea, intre altele: implementarea unor programe de actiune afirmativa privind angajarea rromilor in posturi din structurile administratiei centrale si locale; conceperea si implementarea unor programe specifice de finantare a unor activitati generatoare de venit si mici afaceri pentru familii si comunitati de rromi, inclusiv pentru femeile rrome; acordarea de subventii organizatiilor neguvernamentale ale rromilor care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala.
Asadar, bani pentru rromi pentru a-si face firme, pentru ca apartin etniei, bani pentru ONG-urile lor pentru ca sunt ale lor si angajari pe criterii etnice. Trebuie spus, din nou, ca nu sunt de atacat facilitatile, ci modul in care sunt acordate, mai ales ca, acum, aceasta modalitate intra in conflict direct cu legea amintita.
Dancu: -Sa ma bage in puscarie daca rromii vor avea reprezentare peste tot-
Intrebat cum vede acest vot al deputatilor, Vasile Dancu a explicat ca legea ca atare este normala si ca era fireasca aceasta prevedere. El a recunoscut ca, in ceea ce il priveste, exista un clinci pe care unii rauvoitori l-ar putea specula.
-Aici, numai instanta poate decide ce inseamna discriminare pozitiva. Noi am dorit ca rromii sa beneficieze de dreptul de a fi reprezentati in toate organismele. Si ar fi bine daca ar fi asa, daca si-ar auzi vocea. Era un program necesar pentru situatia rromilor in general. Daca s-ar generaliza (n.r. – aplicarea prevederilor din strategie), as prefera sa ma bage pe mine la puscarie-, a declarat Vasile Dancu. Pe de alta parte insa, ministrul sustine ca, din nefericire, strategia respectiva nici nu este inca intr-un stadiu avansat de aplicare, intrucat majoritatea autoritatilor locale fac tot posibilul sa nu aiba in preajma rromi, din cauza -traditiilor culturale-.
Acesta ne-a mai explicat ca, recent, doi consilieri locali rromi au si fost arestati si pusi sub acuzare pentru trafic de influenta.
MIP da jos, -pe hartie-, un cojoc de pe Guvern
Ministerul Informatiilor Publice a anuntat, ieri, deschiderea dezbaterilor pe marginea proiectului de lege privind transparenta decizionala in administratia publica. Conform documentului, autoritatile sunt obligate sa-si faca publice proiectele de acte normative cu 30 de zile inainte de inceperea procedurii de adoptare. Dupa publicare, timp de 20 de zile, ele vor aduna din partea reprezentantilor societatii civile observatii si sugestii prin intermediul unei -persoane responsabile- pentru a realiza aceasta relatie. Un alt aspect interesant al proiectului este faptul ca sedintele institutiilor in care se dezbat informatii de interes general vor fi publice. Printre autoritatile obligate sa se supuna acestor noi norme se numara Guvernul, ministerele, alte organe centrale ale administratiei publice din subordinea Guvernului sau ministerelor, serviciile publice descentralizate, precum si autoritatile administrative autonome. Pe de alta parte, ministrul Dancu a precizat ca sedintele de Guvern nu sunt publice, dar s-ar putea schimba chiar si acest lucru in urma dezbaterilor pe marginea legii. La conferinta de presa de ieri si-a facut in mod surprinzator aparitia si deputatul liberal Mona Musca. Aceasta a explicat ca, in invitatia primita de la MIP, era informata asupra unei dezbateri pe marginea legii si nu se preciza ca este vorba despre o conferinta de presa. Mona Musca a fost de parere ca legea este binevenita, dar a avut cateva obiectii care se vor transforma in amendamente.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
















