O alta cladire de care bucurestenii nu se mai pot bucura la ora actuala, dar impresionanta prin arhitectura pe care o reprezenta la vremea ei si prin importanta istorica pe care a comportat-o, a fost Turnul Coltei.
Parte integranta a celei mai mari ctitorii de la inceputul secolului al XVIII-lea – ansamblul arhitectonic Coltea -, turnul a fost gandit si realizat in apropierea manastirii cu acelasi nume, utilitatea sa initiala fiind aceea de clopotnita si, ulterior, servind drept punct de observare in supravegherea orasului pentru a fi semnalate cat mai repede incendiile care puteau izbucni. Aceasta functie a constructiei o inlesnea in primul rand inaltimea ei impresionanta: turnul avea 50 de metri si era cea mai inalta cladire din Bucuresti, asa incat permitea o supraveghere permanenta, indiferent de conditiile vremii.
Pe de alta parte, spatarul Mihail Cantacuzino si-a pastrat in spatiile de taina ale turnului arhiva sa secreta. Spatarul Cantacuzino a fost ctitorul intregului ansamblu care, in mod surprinzator, nu ii poarta numele, ci pe al vornicului Coltea Doicescu. Fratele acestuia, Udrea Doicesu, ridicase pe terenul unde poate fi admirat ansamblul Coltea o bisericuta din lemn ale carei temelii de piatra si caramida se afla inca langa biserica actuala. La moartea sa, bisericuta si terenurile trec in administrarea fratelui sau, care i le va vinde spatarului Cantacuzino. In constructia turnului, acesta a fost inspirat de constructiile mediteraneene, conferindu-i impozanta prin masivitate si o nota inedita prin succesiunea retragerilor si opulenta elementelor decorative. Sursele din epoca mentioneaza participarea soldatilor din armata regelui Suediei, Carol al XII-lea, la ridicarea cladirii, intre anii 1709 si 1714. Existenta acestei cladiri avea sa fie insa efemera, principala cauza in acest sens fiind cele doua mari cutremure din prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Cum dupa primul cutremur partea superioara a turnului fusese distrusa si nu-si mai putea indeplini functia de observare, a fost demolat in 1888, fiind inlocuit cativa ani mai tarziu de Foisorul de Foc.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
