Intreprinderile mici si mijlocii sunt considerate un fel de coloana vertebrala a economiei in UE, atat prin contributia lor la formarea venitului national, cat si ca principali angajatori. Statisticile indica ca in UE peste 80% din forta de munca activeaza in acest sector. In Romania, in ultimii ani, statisticile, mai mult sau mai putin oficiale, indica faptul ca numarul angajatilor ar fi scazut de la circa 80% acum doi ani, pana spre 60% in prezent. Dar problema pare controversata, fiindca si criteriile de incadrare a unei companii in aceasta categorie au suferit modificari. Au aparut, apoi, tot felul de voci cum ca microintreprinderile ar fi folosite pentru incasarea de salarii mari de catre patroni, care foloseau acest tip de companie pentru a-si disimula castigurile in urma prestarilor de servicii pentru terti. Apoi sistemul, in cel mai pur stil birocratic, a inceput asaltul asupra sectorului. Raspunsul patronilor a fost posibil doar prin opinii in cazul unor sondaje, care scot in evidenta asaltul birocratiei asupra IMM-urilor.
Dar acest aspect e discutabil cat timp, chiar si pentru o astfel de destinatie a unui IMM, patronul acesteia trebuia sa aiba cativa angajati sau contracte de prestari servicii pentru intocmirea documentelor financiar-contabile si a uriasului numar de raportari care trebuie depuse lunar. Cat despre dividende, legea interzice incasarea acestora in avans, astfel ca puteau fi incasate cel mai devreme dupa depunerea bilantului anul viitor. Si atunci, intreprinzatorul se alegea cu pierderi importante din cauza inflatiei, mereu in jurul a 10%, sau a cursului de schimb. Diversii ministri si oameni politici, dintre care unii chiar au fost mari patroni de IMM-uri, au intrat apoi brutal in viata acestor entitati, majorand impozitele ca urmare a diminuarii veniturilor la buget in urma altor opere ale acestora, gen modificari de legislatie fiscala, cu iz mai mult sau mai putin populist.
18% din patroni se tem de tensiuni sociale
Astfel, cu mai putin de un an inaintea integrarii, un studiu al Consililului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), organizatie condusa de prof. univ. Ovidiu Nicolescu, publicat in recenta Carte alba asupra domeniului, indica faptul ca patronii din domeniu considera ca influenta cea mai negativa asupra evolutiei sectorului o are birocratia, cu 52,83%, un procent extrem de ridicat in contextul in care, in conditiile unei piete libere, adaptata la rigorile UE, majoritatea IMM-urilor romanesti cu greu vor face fata. Apoi, in clasament urmeaza coruptia, cu 35,22% si evolutia cadrului legislativ, cu 33,31%. Desigur, fiind vorba de intrebari cu raspuns deschis, subiectivismul poate avea o oarecare influenta, dar cele trei categorii sunt strict legate intre ele, alcatuind un tot unitar. Dar nu neaparat marginalul fenomen al micii coruptii din domeniul administratiei reprezinta pericolul capital, ci celelalte doua aspecte, completate nefericit de insuficienta predictibilitatii mediului de afaceri, cu 26,57%, si climatul si tensiunile sociale, cu 18%. In prezent, oamenii politici sunt ocupati cu dosariada, dar imediat dupa integrare vor fi ocupati cu o alta dosariada, in baza noii legi a falimentului, care va arunca in strada sute de mii de viitori someri.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
