Eliminarea sintagmei -politie politica-, piatra de incercare pentru Romania

Valul dosarelor de politicieni care au colaborat cu Securitatea si deciziile la limita ale CNSAS privind colaborarea unor demnitari cu vechiul sistem represiv au adus in discutie intrebari precum -ce inseamna colaborare?-, -ce inseamna politie politica?- sau -cum se stabileste daca o persoana a fost sau nu colaborator al Securitatii?-. Disputele pe tema felului in care s-a votat la CNSAS, si care ridica mari semne de intrebare asupra corectitudinii deciziilor luate de Colegiu, au determinat dezgroparea problemei numite -politia politica-, la adapostul careia politicenii au siguranta ca nu vor condamnati de CNSAS ca partasi la ororile provocate de fosta Securitate. Ramane de vazut daca parlamentarii vor avea curajul sa scoata din legea de functionare a CNSAS sintagma si sa isi arate Romaniei adevarata fata.

Ordonanta de guvern care a modificat asa-numita lege Ticu, pe baza careia functioneaza CNSAS, defineste politia politica drept structuri ale Securitatii, create pentru mentinerea puterii comuniste si pentru ingradirea drepturilor fundamentale ale omului. Aceeasi ordonanta defineste si ce inseamna colaborator al Securitatii ca politie politica, si anume: persoana care a fost retribuita pentru colaborarea cu Securitatea, dar si cea care a dat informatii prin care au fost incalcate drepturile altor persoane. Or, tocmai aici apar indoielile, pentru ca intrebarea care se pune este cum se poate dovedi ca aceia care au turnat la Securitate, care au dat informatii despre colegi sau prieteni, le-au facut acestora un rau. Intrebare grea pentru Colegiul CNSAS si linistitoare pentru politicienii patriei.

Sintagma care ii salveaza pe multi

Pentru a usura procedurile, dar si pentru a demonstra ca Securitatea era chiar politia politica a regimului comunist, o serie de politicieni, istorici, reprezentanti ai societatii civile si membri ai Colegiului CNSAS incep sa vorbeasca despre necesitatea renuntarii la deosebirile dintre turnatori si urmariti, mai exact, sa se renunte la sintagma de -politie politica-, iar CNSAS sa dea pur si simplu publicitatii listele cu informatorii si ofiterii Securitatii. Aceasta idee fusese chiar inclusa in primul proiect de lege facut de Ticu Dumitrescu, dar politicienii s-au opus cu inversunare, atitudine de inteles daca ne gandim ca partidele nu prea vor sa renunte la oamenii lor compromisi si spera ca sintagma -politie politica- ii va mai salva inca pe multi.

Tariceanu: -Colaborarea cu Securitatea ca politie politica este o formulare extrem de perversa-

In miezul acestor discutii referitoare la renuntarea la sintagma -politie politica- pentru definirea Securitatii comuniste, premierul Calin Popescu Tariceanu, presedinte al PNL, a pledat in acest sens. Tariceanu este si el de parere ca termenul inserat in legea de functionare a CNSAS scapa rechinii si compromite doar hamsiile. -Colaborarea cu Securitatea ca politie politica este o formulare extrem de perversa, care permite foarte multora sa se ascunda invocand chiar colaborarea din motive patriotice sau de siguranta nationala-, este de parere premierul.

Ticu: legea da verde la interpretari ale CNSAS

Legea de functionare a CNSAS ar trebui sa sufere unele modificari, spune Constantin Ticu Dumitrescu, membru al Colegiului acestei institutii si initiatorul legii privind accesul la dosarele Securitatii. In opinia lui Ticu, una dintre aceste modificari ar trebui sa fie chiar renuntarea la sintagma de -colaborare cu Securitatea ca politie politica-. Ticu este de parere ca sub aceasta formulare, se lasa la interpretarea conducerii CNSAS verdictul in cazul dosarelor de informatori ai Securitatii, existand posibilitatea ca multi dintre fostii colaboratori care au fost chiar retribuiti de Securitate sa nu fie pedepsiti sub pretextul ca nu au facut politie politica.

Stejarel Olaru: A sosit momentul sa renuntam la sintagma -politie politica-

Istoricul Stejarel Olaru, directorul executiv al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, este si el de aceeasi parere, ca nu ar mai trebui facuta diferenta intre informatorii simpli si cei care au facut politie politica. -Din punctul meu de vedere, acum nu ma mai intereseaza daca Colegiul decide ca cineva a facut sau nu politie politica, nu ma intereseaza decat daca a colaborat, a semnat un angajament cu Securitatea, a primit un nume conspirativ. Din punctul meu de vedere, avand in vedere ca de ani de zile ma tot uit pe dosare din arhiva Securitatii, nu exista informatori buni-, crede Olaru.

Istoricul le da dreptate celor care sustin ca Securitatea e totuna cu politie politica. -Eu ma aflu in aceasta tabara, a celor care considera ca intre Securitate si politie politica se poate pune un semn de egalitate. E adevarat, au fost oameni din Securitate care nu au facut politie politica, dar acestia sunt cei care au format categorii de genul dactilografe, oameni de serviciu, portari. Cum va spuneam, cred ca a sosit momentul sa renuntam la sintagma <politie politica>. Deja oamenii politici care se afla astazi la putere au inteles si ei acest lucru, si anume ca in spatele politiei politice se pot ascunde colaboratorii, astfel incat sa nu poata fi trasi la raspundere din punct de vedere legal atunci cand se descopera colaborarea lor-, crede Stejarel Olaru.

Democratii ar fi de acord in linii mari

Presedintele PD, Emil Boc, a declarat ca democratii vor propune modificarea legii privind deconspirarea Securitatii, in sensul redefinirii activitatii de politie politica. -Persoanele care au facut politie politica nu au ce cauta in PD si, daca este sa mergem mai departe, sa definim ce inseamna politie politica din partea PD, orice persoana care a avut un angajament semnat cu Securitatea si a dat o nota informativa a facut politie politica si nu are ce cauta in randurile PD sau sa detina o functie publica din partea PD, pentru a fi foarte clari si foarte directi-. Insa, disponibilitatea democratilor pentru redefinirea termenului de -politie politica- este mai mult declarativa, pentru ca tot PD a mai spus ca ii va exclude din partid doar pe cei care au facut politie politica, nu pe toti cei care au fost informatori, deci nu le-ar conveni eliminarea sintagmei de politie politica.

In opinia democratilor, -daca ai avut un angajament cu Securitatea semnat, ai dat o nota informativa, inseamna ca ai facut politie politica si ai colaborat cu Securitatea in acest sens-. Democratii vor redefinirea activitatii de politie politica -pentru a elimina ambiguitatea definirilor din lege din momentul de fata-. -Cred ca o asemenea abordare trebuie sa fi insusita poate chiar la nivel legislativ sa fie acceptata sau cel putin de catre formatiunile politice, sa intelegem acelasi lucru-, a conchis Boc.

Verdicte contradictorii ale CNSAS

Disputele pe marginea sintagmei -politie politica- au pornit de la o serie de decizii ale CNSAS, care au fost diferite in cazuri asemanatoare si care sunt greu de explicat.

De exemplu, in cazul judecatoarei Florica Bejenariu, membra CSM, desi s-a spus ca la dosar ar fi existat chiar si chitante pentru banii pe care i-ar fi incasat pentru notele informative date inainte de 1989, pe cand lucra la o intreprindere de comert exterior, decizia CNSAS a fost mai intai ca a facut politie politica, pentru ca, dupa contestatie, decizia sa se schimbe radical.

In cazul presedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, CNSAS a dat in 2004 un verdict similar, desi turnatoriile sale, facute direct la sefii Securitatii ceausiste, au fost publicate in presa.

Insa, in cazul presedintelui PC, Dan Voiculescu, aflat intr-o situatie asemanatoare, la dosar existand note informative semnate cu numele de cod Felix, ambele decizii, inclusiv cea de dupa contestatie, au fost ca a facut politie politica.