Cifre confidentiale atesta faptul ca, la ora actuala, Romania are o capacitate de protectie civila pentru numai 30% din populatia tarii, sub 15% din adaposturile existente fiind functionale. Adaposturile din tara sunt in paragina, printre cei mai norocosi numarandu-se locuitorii din Panciu, carora Inspectoratul de Protectie Civila Vrancea le poate pune la dispozitie, in caz de pericol, beciurile lui Stefan cel Mare. In Iasi, in schimb, cele mai sigure adaposturi sunt pesterile si grotele. In alte zone ale tarii, adaposturile au fost transformate in depozite pentru muraturi sau ciupercarii. La Cluj, situatia este si mai dramatica, Protectia Civila a ramas si fara centrul de comanda, pentru ca spatiul a fost intabulat de SC Turism Transilvania.
Punctul de Comanda al Protectiei Civile Cluj, situat in subsolul Hotelului Transilvania, nu poate fi folosit de mai bine de un an. Potrivit sefului Inspectoratului pentru Protectie Civila Cluj-Napoca, cpt. Florentin Torsin Ramniceanu, spatiul a fost intabulat -abuziv- de SC Turism Transilvania, in 1993. Consiliul Local a somat societatea, in 2001, sa efectueze rectificarea Cartii Funciare si a solicitat Judecatoriei sa recunoasca dreptul de proprietate asupra spatiului constituit din subsol si punct de observare. Instanta a respins insa actiunea municipalitatii, care a inaintat apel. -Bunul apartine domeniului public, si nu celui privat, al unei societati comerciale, deoarece tine de Protectia Civila-, precizeaza capitanul Ramniceanu.
Primarul Gheorghe Funar a acuzat fosta si actuala administratie a judetului si conducerea PSD de implicare in intabularea -ilegala- a punctului de comanda. El sustine ca intabularea acestui spatiu, cu o suprafata de 289 de metri patrati si care gazduieste dotari de miliarde, a fost realizata pe ascuns, fiind -o afacere de partid-.
Pe de alta parte, directorul SC Turism Transilvania, Alexandru Apahidean, neaga acuzatiile si spune ca intabularea s-a facut in baza legii. -Societatea este privatizata 100% si ne-am reevaluat patrimoniul. Astfel, ne-a crescut impozitul pe cladiri, iar AGA a aprobat folosirea punctului, cu conditia platii unei chirii de 93 milioane de lei/an-, spune, cu indiferenta, Alexandru Apahidean. El adauga, totusi, ca, in cazuri speciale, va permite folosirea punctului de catre Protectia Civila pentru alarmarea cetatenilor.
In Focsani, doar 10% din cetateni ar putea fi adapostiti
O inventariere amanuntita a adaposturilor antiaeriene din Focsani, atat de utile in cazul unui razboi, releva ca doar 10% din populatia din Focsani are asigurat un loc intr-un adapost de protectie civila, care e dotat cu filtro-ventilatie. Exista si adaposturi simple, insa nu sunt chiar atat de sigure, iar in momentul de fata sunt folosite pe post de camari pentru muraturi. Nici la nivelul judetului situatia nu este prea buna. In orasul Odobesti, de exemplu, nu exista nici un adapost de protectie civila, iar in localitatile rurale, nici atat. Singurul oras unde toata lumea se poate adaposti este Panciu. Celebrele beciuri pentru sampanie, hrubele lui Stefan cel Mare, pot adaposti peste 10.000 de oameni. In jur de 50% din populatia judetului ar fi la adapost in caz de atac aerian.
La Iasi, singurele adaposturi sigure sunt grotele si pesterile
Din cauza capacitatii mici de adapostire a populatiei municipiului Iasi, Inspectoratul de Protectie Civila a cerut amenajarea tuturor grotelor si pesterilor din jurul Iasiului ca niste buncare antiaeriene. In prezent exista posibilitatea adapostirii a doar 35%, maximum 40% din populatie in buncarele subterane care ar putea fi pregatite. In schimb, in grotele sau pesterile mici din judet se pot adaposti sute de persoane, fiind identificate mai multe forme de relief de acest gen care vor fi securizate si in care se estimeaza adapostirea a aproape 50% din populatia rurala si chiar o parte din populatia de la oras, deoarece in timpul unui razboi, se stie, orasele sunt cele mai expuse la bombardamente sau la alte genuri de agresiuni militare sau calamitati naturale.
Seful Inspectoratului General al Protectiei Civile, colonelul Liviu Viorel Nemes, ne-a declarat: -Legea permite ca adaposturile sa fie folosite si in alte scopuri decat cele pentru care au fost proiectate, cu conditia sa nu se aduca modificari de structura, care sa deturneze functionalitatea acestora-. In ceea ce priveste situatia la nivel national a acestor adaposturi, aceasta a fost definita intr-un singur cuvant: -Catastora!-
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
