Comisia juridica a Senatului a optat pentru formula -retrograda- a Legii dreptului la replica. Investita doar -colateral- pentru a da un simplu aviz, comisia a fost scena unor dezbateri aprinse, care s-au finalizat cu o dubla sanctiune pentru presa. Astfel, in viziunea senatorilor juristi, publicarea rectificarii sau a replicii nu exclude raspunderea juridica, civila sau penala a institutiei respective. Conform acestei retete, desi vor face pe plac -reclamantilor-, ziarele vor putea fi condamnate penal si civil, prin plata unor despagubiri. Trecut -la mustata-, textul final, care nu se indeparteaza de varianta Camerei Deputatilor, a fost votat de PSD si PRM, beneficiind de votul cu mai mare greutate al presedintelui de sedinta, Ion Predescu. Pentru eliminarea articolului respectiv au votat senatorul PD Petre Roman, liberalul Vlad Popa, reprezentantul UDMR Peter Eckstein si pesedistul demisionar Antonie Iorgovan. Popa a reclamat -comunismul- legii care ii pedepseste exagerat pe ziaristi. -Lasati calea libera instantelor sa condamne, chiar daca ziarul isi face mea culpa! Pana si pe vremea comunistilor inceta actiunea penala cand se publica dreptul la replica.- El s-a coalizat la vot cu fostul lider democrat Petre Roman, primul care a reprosat dubla sanctiune pentru publicatia respectiva. Desi comisia a consacrat formula -de fier-, Vlad Popa si Peter Eckstein se vor lupta in plen pentru un amendament ultraliberal, conform caruia publicarea replicii inlatura raspunderea penala pentru insulta si calomnie, la dispozitia victimei ramanand dreptul la despagubiri.
-Artistii- din Senat au parut mai intelegatori
In paralel cu dezbaterile din Comisia juridica, senatorii din Comisia de cultura, careia i-a revenit sarcina de a elabora raportul pe fond, au eliminat -dubla pedeapsa- pentru publicatiile care dau -bun de tipar- unui articol deficitar la capitolul corectitudine. Astfel, acordarea dreptului la replica va fi considerata un act de buna-credinta al ziarului sau agentiei. In cazul in care publicatia respectiva subscrie la acest principiu, ea nu va mai putea fi actionata in instanta. Decizia de ieri a comisiei a fost influentata si de punctul de vedere al Clubului Roman de Presa, care prin vocea ziaristului Sorin Rosca Stanescu si-a exprimat obiectiile fata de forma initiala a legii, care permitea actionarea in instanta a publicatiilor, chiar in cazul publicarii dreptului la replica.
Senatorii din Comisia de cultura au mai decis ca buna-credinta a organelor de presa se dovedeste prin publicarea si difuzarea -replicilor- in conditii grafice si tipografice, care sa evidentieze cu claritate punctul de vedere al persoanei lezate. Pe de alta parte, cel care isi exercita dreptul la replica are propriile obligatii: textul sau trebuie sa arate in ce consta neadevarul sau incorectitudinea informatiei publicate initial, sa nu contina amenintari sau comentarii marginale si sa se refere strict si concret la articolul de care s-a simtit lezat. Publicatiile au totusi libertatea de a refuza dreptul la replica, in cazul in care sustin in continuare corectitudinea informatiilor difuzate initial sau daca aceasta lezeaza interesele unei terte persoane. In aceasta situatie, cel lezat are dreptul de a se adresa instantei.
Senatorii au introdus si un element de noutate in textul legislativ, acceptand si posibilitatea culpabilizarii agentiilor de presa. Astfel, in cazul in care un ziar preia de la o agentie o stire falsa, ambele organe de presa au obligatia de a difuza dreptul la replica.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
