Dupa o perioada destul de lunga in care nu s-a mai auzit nimic despre proiectul de tranzit al titeiului caspic, considerat o oportunitate care ar aduce castiguri fabuloase, Executivul va reanaliza conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca Romania sa nu iasa definitiv din carti. Daca celelalte tari interesate de aurul negru din Marea Caspica au facut pasi concreti in aceasta directie, prin incheierea unor acorduri interstatale, singurele demersuri facute de Romania pana in anul 2000 au constat in organizarea unor simpozioane care de fiecare data s-au incheiat fara nici un rezultat.
Cum previziunile pentru rezervele de titei din Marea Nordului arata ca acestea se vor epuiza in urmatorii 10 ani, Uniunea Europeana ar trebui sa sustina traseele prin care titeiul caspic ajunge in Europa, si nu in SUA. Or, conducta Burgas-Vlora ar urma sa preia titeiul din petroliere in portul bulgaresc si sa il reincarce in portul albanez, cu destinatia SUA. Unul dintre dezavantajele Romaniei il constituie faptul sustinerea din partea companiilor petroliere care detin concesiuni in bazinul din Marea Caspica este destul de redus. Trebuie recunoscut faptul ca, pana acum, nici sprijinul din partea unor superputeri economice nu s-a facut simtit. Aceasta, in timp ce ruta vestica Drujba-Adria cu conexiunea Odessa-Brody are o sustinere puternica din partea Federatiei Ruse si a Ucrainei, iar Proiectul Burgas-Vlora se bucura de o mare sustinere din partea companiilor americane care opereaza in Marea Caspica.
Legea petrolului va reglementa regimul conductelor
Acum, dupa aproape doi ani, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a inaintat Ministerului Industriei si Resurselor (MIR) si Ministerul Afacerilor Externe (MAE) o nota in care propune promovarea unui act normativ care sa reglementeze cadrul necesar realizarii proiectelor de transport interstatal al hidrocarburilor, in conformitate cu obiectivele Programului INOGATE. Necesitatea crearii cadrului legislativ se regaseste si in Proiectul PHARE derulat in anul 2001, -Dezvoltarea obiectivelor Programului INOGATE in Romania-. Reglementarea regimului juridic al conductelor va fi cuprinsa in Legea petrolului care va fi amendata. Aprobarea unui act normativ nu va fi insa suficienta, deoarece o alta problema majora o reprezinta finantarea conductei care ar traversa teritoriul romanesc. Pentru acest lucru ar trebui asigurata sustinere din parte unor firme mari. Una dintre marile companii petroliere care opereaza in Bazinul Marii Caspice este Totalfinaelf. De anul trecut, aceasta companie opereaza si in Romania, mai precis in Marea Neagra, unde exploreaza impreuna cu Societatea Nationala a Petrolului (SNP), Blocul Neptun. Trebuie insa ca renumita companie sa fie interesata de o astfel de investitie.
Protocolul la Acordul-cadru INOGATE, incheiat anul trecut, nu a fost inca semnat
In cursul anului trecut, Romania a semnat la Belgrad, impreuna cu Iugoslavia si Croatia, Acordul-cadru INOGATE cu privire la crearea unui sistem de transport al titeiului de la Constanta la Omisalj (Croatia). Tot atunci a fost semnat si un Memorandum de cooperare intre companiile petroliere din aceste tari. Numai ca, pana acum, Protocolul la Acordul-cadru INOGATE nu a fost semnat.
Romania nu stie sa-si puna in valoare avantajele pe care le are fata de alte state
Comparativ cu alte state care aspira la statutul de tara de tranzit, Romania prezinta o serie de avantaje. Unul dintre acestea consta in faptul ca este situata pe traseul cel mai scurt dintre Bazinul Marii Caspice si Vestul Europei. In plus, sistemul national de transport al petrolului, deja existent, de la Constanta pana la Pitesti, conduce la o reducere a investitiilor initiale cu circa 700 milioane de dolari. Astfel, ar mai fi necesara doar construirea unei conducte de la Pitesti la Pancevo, care ar costa in jur de 330 milioane de dolari, intrucat de la Pancevo exista deja o conducta pana la Trieste. Chiar daca sensul de curgere este dinspre Trieste spre Pancevo, acesta poate fi modificat cu cheltuieli minime. Pentru construirea conductei Pitesti-Pancevo este esentiala atragerea capitalului privat, intrucat este greu de crezut ca statul roman isi va asuma o asemenea cheltuiala. Potentialii investitori au insa nevoie de un cadru legal adecvat privind investitiile straine, functionarea conductelor si a instalatiilor aferente, protectia mediului, minimalizarea riscurilor non-financiare si un mecanism eficient si obiectiv pentru rezolvarea eventualelor litigii.
Alte atuuri de care Romania se poate folosi sunt: stabilitatea geopolitica, facilitatile portuare de la Constanta, existenta unui terminal petrolier la Constanta, posibilitatea prelucrarii titeiului caspic cu continut redus de sulf in Rafinaria Petromidia, existenta Rafinariei Arpechim din Pitesti. Autoritatile romane ar trebui sa se mobilizeze cu atat mai mult, cu cat proiectul prin care petrolul din Marea Caspica ar ajunge in Vestul Europei mai are doua rute concurente: Drujba-Adria, sustinuta de Rusia, proiect in care ar urma sa mai fie implicate Kazahstanul, Ucraina, Belarus, Slovacia si Ungaria; Burgas-Alexandropolis, sustinuta de SUA si care ar reprezenta un tronson de conducta destinat sa rezolve problema restrictiilor de trecere a petrolierelor prin stramtoarea Bosfor.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
