Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NePAD) este denumirea unui proiect african pentru rezolvarea problemelor continentului negru. Ieri au inceput la Addis-Abeba, capitala Etiopiei, lucrarile acestei conferinte speciale la care participa liderii statelor africane.
Conducatorii occidentali privesc cu foarte mare optimism aceasta initiativa, in speranta ca Africa va reusi sa-si rezolve – macar partial – singura problemele pentru a nu fi absolut necesara interventia internationala in vederea ridicarii celui mai scazut nivel de trai de pe glob.
Una dintre obiectivele summit-ului NePAD este elaborarea unei strategii viabile care urmeaza sa fie prezentata in fata reuniunii G-8 din iunie, programata sa aiba loc in Canada. Planul Marshall pentru Africa, elaborat chiar din interior, va fi foarte diferit de planurile initiate pana in prezent de statele industrializate pe principiul -comert in loc de ajutoare-. Programul NePAD a fost elaborat de africani si va fi aplicat tot de ei.
Membrii fondatori ai NePad (Africa de Sud, Senegal, Algeria si Nigeria) accepta insa si chiar afirma ca au mare nevoie de injectia de capital in valoare de 64 miliarde de dolari, promisa de marile puteri industrializate. Partenerii africani ofera in schimb reforme economice, stabilitate si democratie. Un schimb rezonabil si echitabil din punctul de vedere al liderilor occidentali, direct interesati in rezolvarea grabnica a problemelor grave cu care se confrunta la inceput de mileniu continentul african.
Potrivit indraznetului proiect, pana in 2015 ar urma sa scada numarul saracilor cu 50 de procente. In prezent, aproximativ 350 milioane de persoane sunt obligate sa se descurce cu mai putin de un euro pe zi. Pentru a ajunge insa la aceasta performanta, Africa ar trebui sa aiba o crestere economica anuala de sapte procente. Banca Mondiala este insa foarte sceptica in privinta realizarii acestui indice economic. Potrivit evaluarilor BM, ritmul de dezvoltare economica din ultimii 10 ani nu a depasit niciodata 2,5 procente.
Realizarile economice ale celor 48 de state africane nu depaseste in prezent valorile atinse de un singur stat european, cum ar fi de exemplu Belgia. Iar contributia lor la comertul mondial nu depaseste 1 la suta.
Comentatorii politici si analistii economici care cunosc foarte bine situatia africana nu sunt prea entuziasmati de proiectul NePAD. In opinia lor, planul nu prea poate avea sorti de izbanda, pentru ca liderii africani insisi sunt foarte instabili si contradictorii in optiunile si deciziile lor. Ei aduc ca argument pentru sustinerea afirmatiilor exemplul presedintelui nigerian, Olusegun Obasanjo, care solicita comunitatii internationale anularea datoriilor externe in conditiile in care tara sa este bogata in resurse naturale, iar marea majoritate a populatiei (70 de milioane) traieste in mizerie.
Cei mai frecvent implicati lideri politici occidentali in rezolvarea crizei africane – Blair, Schroder sau Chirac – saluta initiativa NePAD pentru ca ii scuteste pe ei de efortul pe care comunitatea internationala le-o cere pentru rezolvarea problemei saraciei din Africa. Ramane insa de vazut cat de bine vor reusi liderii locali sa gestioneze o criza care ii macina de atata vreme.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
