Legile sigurantei nationale, legile electorale, alegerile anticipate, fuziunea PNL-PD, toate au fost subiecte create, dirijate si dezvoltate ca instrumente politice de lupta in Alianta. Lor li se alatura de cateva zile modificarea Constitutiei, ghiulea lansata de catre democrati.
Mirajului puterii, cu care democratii ne-au obisnuit de la inceputul mandatului lui Traian Basescu, i-a cazut prada din nou partidul prezidential.
Cu ochii la imaginea lui Jacques Chirac, caruia Constitutia franceza ii confera o autoritate ametitoare, PD viseaza la un Traian Basescu care sa conduca Romania cu o mana de fier. Democratii vor ca presedintele sa numeasca premierul, sa dizolve parlamentul, sa prezideze sedintele de guvern si sa recurga direct la referendum atunci cand adversarii politici ii stau in cale. Toate prin modificarea legii fundamentale a tarii.
PNL nu a reactionat inca foarte acid la adresa democratilor. Liberalii s-au multumit doar sa ofere exemplul european, potrivit caruia parlamentul este principala institutie a statului. Totusi, PNL pregateste in laboratoarele proprii contrapropunerea cu care sa le dea peste nas colegilor democrati. Se pare ca liberalii au deja un text scris cu privire la modificarea Constitutiei, care se afla in discutia partidului si care urmeaza a fi supus dezbaterii publice. Udemeristii sunt de acord cu modificarea Constitutiei, dar numai in punctele care ii intereseaza. UDMR doreste concentrarea puterii statului in mainile parlamentului si nu este interesat de institutia prezidentiala, motiv pentru care cel mai probabil ca ar bate palma cu liberalii pe acest subiect.
Conservatorii sunt si ei de parere ca modificarea Constitutiei ar fi benefica. Desi nu au inca nicio propunere foarte clara, avocatul Sergiu Andon, presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor, lucreaza la -acest subiect-. Cert este, spun conservatorii, ca nu vor fi de acord cu introducerea unor noi prerogative pentru seful statului.
De cealalta parte, Opozitia nu doreste modificarea Constitutiei. PSD este de parere ca numai legea fundamentala nu ar trebui imbunatatita acum, de vreme ce gradul de civilizatie si democratie al institutiilor din Romania este foarte departe de modelul european. O pozitie asemanatoare o au si peremistii, care vad ca prioritati functionarea economiei, a finantelor si a protectiei sociale, abia apoi intrand in discutie modificarea Constitutiei. Totusi, daca se va ajunge la votul in parlament, ei vor trebui sa isi formuleze optiunea, moment in care vor intra in joc relatiile personale si interesele proprii ale alesilor.
Batalia dintre PNL si PD s-a mutat de cateva zile pe terenul Constitutiei. Democratii vor transformarea lui Basescu intr-un dictator republican, cu puterea de a-l numi pe premier si de a dizolva parlamentul, in timp ce liberalii se amuza de -tupeul- afisat de presedintele PD, Emil Boc. Desi timpul ramas pana la aderarea la UE arata ca modificarea Constitutiei iese din discutie pana la 1 ianuarie 2007, partenerii din Alianta au trecut deja la analize, in functie de interesele propriului partid. Desi se flutura steagul revizuirii Constitutiei din motive de integrare, totul se reduce la o rafuiala politica.
Revizuirea Constitutiei ii situeaza din nou pe democrati -singuri impotriva tuturor-. Liberalii nici nu vor sa auda de sporirea puterilor prezidentiale si doresc o republica parlamentara. De partea lor ar trece si PC, care este in conflict deschis cu presedintele Traian Basescu, si UDMR, care doreste intarirea institutiei in care sunt cel mai bine reprezentati maghiarii, parlamentul. Daca pana aici nimic nu se abate de la firul logic, interesanta este opinia opozitiei. Nici PSD si nici PRM nu doresc revizuirea Constitutiei.
Democratii vor schimbarea Constitutiei, in asa fel incat Romania sa aiba un regim semiprezidential dupa model francez, in care presedintele -taie si spanzura-. Potrivit planurilor democratilor, noua Constitutie va oferi presedintelui posibilitatea de a numi premierul, de a dizolva parlamentul, de a prezida guvernul, de a lua decizii in perioade de criza si de a recurge direct la referendum. Pedistii cred ca modificarile ar trebui sa se produca anul viitor.
Liderul PD, Emil Boc (foto 1), este de parere ca exista un conflict intre legitimitatea si prerogativele prezidentiale. Boc a explicat ca presedintele -are legitimitate foarte multa-, fiind ales prin vot direct, insa prerogativele sale -sunt prea putine-. Boc a aratat ca, in acest moment, puterea este concentrata la primul-ministru, care nu are legitimitatea data de votul direct.
Boc a mai spus ca exista si alte teme controversate ale sistemului constitutional. El a sustinut inlocuirea eventuala a motiunilor de cenzura cu motiunile constructive de neincredere, dupa modelul german, care demit si inlocuiesc premierul chiar in aceeasi sedinta a parlamentului. De asemenea, Boc a adaugat ca nominalizarile politice ale membrilor Curtii Constitutionale trebuie interzise. O alta solicitare posibila a democratilor este definirea ordonantelor de urgenta ca acte emise de guvern strict pentru starea de asediu, de necesitate sau de razboi.
Liberalii asteapta mutarea democratilor
De cealalta parte, PNL a analizat tendintele europene si le-a replicat democratilor ca modelul european cel mai des intalnit este cel al republicii parlamentare. In plus, Romania este in prezent o republica semiprezidentiala, le-a atras atentia democratilor purtatorul de cuvant al PNL, senatorul Varujan Vosganian (foto 2). -Romania este, in acest moment, potrivit Constitutiei, o republica semiprezidentiala-, a afirmat Vosganian, ca raspuns la declaratiile colegilor din Alianta. Potrivit liberalului, modelul european este cel al republicilor parlamentare, cu doua exceptii, Franta si Polonia. -Experienta Uniunii Europene tinde catre republica parlamentara. Este adevarat ca sunt si doua exceptii, si anume Franta si Polonia-, a spus Vosganian. -Trebuie spus insa ca o dezbatere serioasa pe aceasta tema ar fi bine venita. PNL are un text scris cu privire la modificarea Constitutiei care se afla in dezbaterea partidului si care urmeaza a fi supus dezbaterii publice. Ar fi bine sa vina si partenerii democrati cu ceva concret-, a completat senatorul liberal.
Marko Bela: As elimina atributiile legislative ale guvernului
Udemeristii sunt de acord cu modificarea Constitutiei. Ei doresc sporirea puterilor parlamentului in detrimentul celorlalte institutii ale statului. -Si eu sunt de acord ca trebuie sa avem dezbateri serioase referitoare la modificarea Constitutiei. Nu trebuie sa ne ascundem dupa degete. Din pacate, in Constitutie sunt inca prevederi si dispozitii destul de neclare privind relatia dintre institutiile statului, si anume guvern, parlament si presedintie-, a spus Marko Bela (foto 3). Presedintele UDMR este de parere ca e nevoie de o analiza -foarte temeinica- a prerogativelor de care dispune guvernul. -Eu nu as mai lasa guvernul sa adopte ordonante de urgenta si sa isi asume raspunderea pentru unele legi. As elimina din Constitutie atributiile legislative ale guvernului-, a spus Marko Bela. In opinia presedintelui UDMR, sintagma de stat national ar trebui inlocuita din Constitutie. -Noi nu suntem de acord nici cu definitia de stat national si vom ridica aceasta problema atunci cand va fi cazul-, a insistat liderul UDMR.
Referitor la sistemul politic al tarii, Marko Bela a precizat ca UDMR opteaza pentru o republica parlamentara. -Este nevoie de o dezbatere privind Constitutia, dar eu sunt destul de sceptic privind finalitatea acestor dezbateri. De multe ori nu reusim sa adoptam o lege organica, de ce credeti ca avem sanse sa adunam doua treimi din parlament?-, s-a intrebat presedintele UDMR. Marko Bela crede ca modificarea Constitutiei ar putea avea loc -poate doar dupa alegeri, sau dupa niste eventuale alegeri anticipate-. -Eu nu cred ca putem reusi in aceasta perioada-, a adaugat udemeristul.
PC a trecut deja la lucru
Conservatorii au in vedere modificarea Constitutiei. Desi nu si-au cristalizat inca parerile, conservatorii nu doresc sa acorde presedintiei nicio parghie in plus. Purtatorul de cuvant al Partidului Conservator, deputatul Bogdan Ciuca (foto 4), este de parere ca actuala Constitutie trebuie amendata, dar este impotriva introducerii unor noi prerogative pentru presedintele statului.
-Suntem impotriva propunerii prin care se introduc mai multe prerogative presedintelui tarii pentru ca ar fi periculos. Nu vom sustine un asemenea demers-, a spus Ciuca. El a precizat ca nu este vorba neaparat despre Basescu, ci despre oricine ar fi sef al statului, amintind de perioada de dinainte de *89. Deputatul conservator a mai spus ca subiectul revizuirii Constitutiei reprezinta mai mult o -reglare de conturi intre palate-. El considera ca parlamentul ramane -varianta cea mai democratica- si nu este adeptul copierii unui model european.
Printre propunerile pe care le fac conservatorii in vederea amendarii Constitutiei se numara introducerea Institutiei Europarlamentarului, care presupune si adoptarea unei legi de votare. Mai mult decat atat, membrii PC au trecut deja la treaba. Deputatul Sergiu Andon este cel care -lucreaza la subiect-, dupa cate ne-a spus Ciuca. Avocatul Sergiu Andon nu a putut fi contactat in vederea obtinerii unei pareri pana la inchiderea editiei.
Diaconescu: Este jenant modul in care Boc isi modifica opiniile
Pesedistii nu cred ca modificarea Constitutiei ar trebui sa fie o prioritate in viitorul apropiat. Purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu (foto 5), a spus ca se poate discuta despre propuneri de modificare a Constitutiei actuale in comparatie cu modelul francez, dar numai dupa ce institutiile din Romania vor atinge un nivel de civilizatie si de democratie similar cu cel al institutiilor franceze. Pesedistii l-au atacat insa pe presedintele PD, Emil Boc. PSD si-a adus aminte ca, in 2003, Boc milita pentru diluarea responsabilitatilor presedintelui si a criticat modul in care liderul democrat, Emil Boc, si-a schimbat opiniile despre modificarea Constitutiei. Diaconescu a apreciat ca este -jenant- de constatat ca Emil Boc, care a fost, in 2003, membru al Comisiei pentru revizuirea Constitutiei, gaseste, la distanta de trei ani, argumente contrare celor pe care le sustinea atunci. -Domnul Boc sustinea atunci necesitatea diluarii responsabilitatilor presedintelui si pastrarea institutiei prezidentiale la un nivel de reprezentare simbolica. Iata ca, dupa trei ani, a avut revelatia necesitatii ca institutia prezidentiala sa capete preeminenta si atribuitii sporite-, a precizat, ironic, purtatorul de cuvant al PSD. -Pana cand nu se va pune la punct un control interinstitutional real, nu se poate vorbi de preeminenta unei institutii in fata alteia-, a adaugat Diaconescu.
PRM: ne opunem categoric
Formatiunea -Tribunului- nu este de acord cu modificarea Constitutiei, peremistii fiind multumiti cu prevederile documentului fundamental al tarii. Deputatul PRM, Lucian Bolcas (foto 6), a precizat ca Partidul Romania Mare acorda importanta cuvenita Constitutiei, -care reprezinta stabilitatea unei tari-, dar nu este de acord cu revizuirea ei. In numele partidului sau, Bolcas a spus ca este impotriva schimbarii legii fundamentale a statului si ca asta nu trebuie sa se intample nici acum, nici imediat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, -pentru ca tara noastra are nevoie de stabilitate-. El condamna atitudinea guvernelor postdecembriste, care au cautat sa schimbe prevederile Constitutiei -la fiecare sezon guvernamental, ca si cand ar fi fost vorba despre <mersul trenurilor>-.
In prezent, deputatul PRM a aratat ca aceasta dorinta de revizuire este o urmare a -caracterului antinational- dintre Palatul Victoria si Palatul Cotroceni. In schimb, Partidul Romania Mare vede ca prioritati functionarea economiei, a finantelor si a protectiei sociale, abia apoi intrand in discutie modificarea Constitutiei. -Ne opunem categoric oricarei modificari a Constitutiei. Numai in conditiile in care statele UE vor fi capabile sa adopte propria Constitutie, atunci ne vom supune si vom adopta si noi Constitutia Europeana-, a conchis Bolcas.
PNŢCD vrea un nou proiect, nu -carpeala-
Taranistii sunt si ei de acord cu modificarea Constitutiei. Vicepresedintele PNŢCD, deputatul Aurelian Pavelescu (foto 7), este de parere ca Legea Fundamentala a statului roman este -structural gresita- si este adeptul unui nou proiect constitutional. -Nu putem merge la infinit cu o Constitutie carpita. Ajunge cu atatea carpeli-, a spus el.
Deputatul considera ca institutiile statului nu sunt corect reglementate si ca cetateanul nu este cu nimic aparat de Constitutie. Prin urmare, PNŢCD doreste reglementarea riguroasa a institutiilor statului. Mai mult decat atat, taranistii vor ca Romania sa fie republica parlamentara, tara urmand sa fie condusa de primul-ministru.
Cat despre parlament, Pavelescu spune ca este necesara revizuirea atributiilor Senatului si Camerei Deputatilor pentru a avea intr-adevar parlament bicameral. Deputatul taranist a afirmat ca si Serviciile Secrete trebuie -reglementate in mod clar-. Partidul National Ţaranist Crestin Democrat nu a numit inca o persoana care sa se ocupe de acest proiectul constitutional, dar ei spun ca vor avea un reprezentant in comisia care va analiza proiectul ce va fi intocmit. Aurelian Pavelescu a preconizat ca schimbarea Constitutiei se va face, cel mai probabil, dupa aderarea la Uniunea Europeana, acum timpul fiind prea scurt.
Basescu nu isi spune optiunea
Seful statului nu si-a exprimat opinia referitoare la felul in care ar trebui modificata Constitutia. Presedintele Traian Basescu s-a rezumat la a declara ca regreta faptul ca nu a reusit sa aprofundeze, in mandatul sau, problema modificarii Constitutiei pentru a reglementa raportul de forte intre puterile statului, cu precadere intre presedinte si primul-ministru. -Unul din esecurile mele este faptul ca nu m-am aplecat asupra necesitatii modificarii Constitutiei, care sa reglementeze mai bine raportul de forte intre puterile statului, intre executiv si legislativ, intre presedinte si premier-, a spus Basescu, care considera ca modificarea Constitutiei trebuie sa acorde o putere sporita ori premierului, prin adoptarea modelului republicii parlamentare, in care presedintele are un rol simbolic, ori presedintelui, conform statutului conferit de republica prezidentiala.
Pilonii modelului francez
In Franta, prerogativele constitutionale ale presedintelui tarii sunt infinit mai mari in comparatie cu cele ale primului-ministru. In sistemul politic francez, presedintele numeste premierul. In Romania, presedintele desemneaza un candidat, dupa ce se consulta cu partidul care detine majoritatea in parlament, sau, daca acesta nu exista, se consulta cu toate partidele parlamentare. In al doilea rand, presedintele francez poate dizolva aproape oricand Adunarea Nationala, la noi nu este posibila dizolvarea parlamentului decat prin demisia premierului.
O alta parghie de putere a presedintilor francezi o reprezinta dreptul sefului statului de a prezida sedintele de guvern, in timp ce presedintele Romaniei poate sa ia parte la sedintele guvernului doar atunci cand se dezbat anumite teme de interes national. Printre prevederile constitutionale din Franta pe care democratii ar dori sa le atribuie si lui Basescu se afla si cea conform careia presedintele francez are posibilitatea de a recurge direct la procedura referendumului, pe cand la noi, opinia presedintelui are numai caracter consultativ.
In perioadele de criza, presedintele Frantei este -un adevarat dictator republican- care consulta si ia decizii, este de parere Boc. In Romania, toate deciziile sunt conditionate de acordul parlamentului.
Pasii modificarii Constitutiei
Potrivit Constitutiei, revizuirea documentului fundamental al Romaniei poate fi initiata de seful statului la propunerea guvernului de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
Dispozitiile privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii. De asemenea, nicio revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora. Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
