
Lălăit cândva prin mahalalele Bucureștiului, vechiul cântec „La ocna cu trei capace/ Unde toți mahării zace” nu mai are absolut nici o legătură cu realitatea vieții de pușcăriaș. Mă rog, de deținut, după cum se spune azi, în vremea democrației „multilateral demolate”. Acum, în aceste vremuri cumplite, în care foarte mulți dintre cei care mai sunt încă „afară” pentru că n-au încălcat legea niciodată în viața lor, o duc, uneori, cu mult mai greu decât infractorii „băgați înăuntru”, marii noștri politicieni par a fi cu mult mai preocupați de soarta celor aflați „la răcoare”. De curând, deputatul PSD Mădălin Voicu și Nicolae Păun – președintele Comisiei de abuzuri au depus la Camera Deputaților un proiect legislativ numit „Lege pentru amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse”. Înregistrat sub numărul 331/2012, acest proiect a fost adresat Biroului Permanent al Camerei în ziua de 2 octombrie. În „Expunerea de motive” a proiectului de lege cei doi inițiatori l-au argumentat prin „necesitatea oferirii posibilității ca persoanele condamnate care au săvârșit infracțiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat și cele care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemența legiuitorului”. Printre altele, textul ajuns pe masa Legiuitorului prevede că „Pedepsele cu închisoarea de până la 6 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă, aplicate de instanță, ar putea fi grațiate în întregime, în timp ce infracțiunile pedepsite cu privarea de libertate până la 4 ani inclusiv sau amendă ar putea fi amnistiate”. Inițiativa legislativă a celor doi deputați mai prevede și „grațierea minorilor trimiși într-o școală specială de muncă și reeducare” dar și „grațierea cu o treime a pedepselor cu închisoarea între 6 și 8 ani inclusiv, grațierea cu o cincime a pedepselor cu închisoarea între 8 și 10 ani inclusiv”. La o primă și sumară analiză s-ar putea crede că, pornit de la cei doi distinși reprezentanți ai unei etnii „conlocuitoare”, acest proiect și-ar propune să le ușureze viața deținuților rromi. Sau țigani după cum îi place lui Mădălin Voicu să le spună. Dar, la o a doua lectură, devine evident că, „Legea pentru amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse” țintește un nivel cu mult mai ridicat decât cel al acestor infractori care, de obicei, nu se prea omoară cu știința de carte și cu atât mai puțin cu subtilitățile vieții academice.
Dedicație pentru Năstase &co
Inițiativa legislativă promovată de Voicu și Păun are și niște prevederi care par să indice clar adevăratul lor „target”. Este vorba despre o scurtare semnificativă a perioadei de detenție, de care ar urma să beneficieze marii „intelectuali” pușcăriilor. De parcă însăși Academia Română ori cine știe ce mare institut de cercetări și-ar fi mutat sediile la „pușculiță”, proiectul prevede că: „Deținuților care au lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate li se vor considera, pentru eliberare condiționată, 4 zile executate pentru 2 zile de muncă”. Aveți o singură încercare să ne spuneți care este autorul unor lucrări publicate care se află acum după gratii. Da, ați ghicit: Adrian Năstase, colegul de partid al maestrului Mădălin Voicu. Chestionat de ziariști dacă Adrian Năstase ar putea intra sub incidența acestui proiect de lege, domnul Voicu a „fentat” elegant: „Nu știu. Nu m-am gândit la chestia asta. De ce?”. Iar atunci când a fost întrebat dacă noua inițiativă legislativă are girul USL, dacă a fost discutată în USL și în PSD, el a răspuns: „Dar credeți că am inventat-o eu așa, peste noapte, am avut o premoniție, o revelație și am făcut legea asta? Sigur că s-au discutat lucrurile astea, ele nu trebuie discutate cu USL, ci cu toți oamenii, Justiția trebuie să înțeleagă, în primul rând.” Mda, exact asta credeam și noi. Că doar, de, PSD-ul n-o să-și lase fostul șef de izbeliște, locatar de lux al „salonului de frumusețe” de la Rahova. Iar pentru a demonstra cât de departe poate merge Mădălin Voicu cu umanismul și grija lui față de „inventatori”, a continuat: „Eu vorbesc de intelectuali care, greșind o dată, pot fi înțeleși nu sub formă de toleranță, ci de a găsi soluții de a corecta persoana. Nu știu dacă Adrian Năstase intră sau nu sub incidența acestei legii, eu fiind un om educat consider că toți cei care se fac vinovați de infracțiuni, pentru faptul că sunt într-o poziție peste mediu, cred că trebuie găsite soluții”. Așa este, trăiț-ar gura lu matale, maestre. ?ê?£i asta pentru că, de-a lungul vremii, toată lumea a aflat câte ceva despre rafinații și distinșii intelectuali Fane „Căpățână”, frații „Gemănu”, cei din „neamul Cămătarilor”, Sile „Pietroi”, ori de „inventatorii” reuniți în gruparea „Butoane”. Un singur lucru nu ne lămurește proiectul acestei inițiative legislative: cine vor fi cei chemați să constata valoarea științifică a lucrărilor publicate de pușcăriași? Acum când peste tot se vorbește de plagiat, cine va stabili, cu precizie, că inventarea unor metode noi de introducere a drogurilor în penitenciar nu a fost „copiată” după cea omologată de cine știe ce mare celebritate a lumii interlope din lumea largă? Cei doi inițiatori ai acestui proiect de lege ne spun că demersul lor legislativ „modifică articolul 76, alineatul 1, litera f) din Legea 275/2006, care prevedea că deținuților cu lucrări științifice publicate li se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă”. Ca să ne exprimăm elegant, aceste afirmații „modifică” adevărul și se bazează, probabil, pe convingerea autorilor că nimeni nu se va apuca să le verifice spusele. Din păcate pentru ei, legea invocată vorbește despre „Partea din durata pedepsei care este considerată că executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale. Iar art. 76 litera f, detaliază: „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.” Adică este vorba despre lucrări „elaborate” în timpul detenției, ca parte a efortului de „formare profesională” și nu despre „zestrea culturală” pe care arestații și-au agonisit-o pe vremea când erau în libertate.
Beneficiarii legii – aleși după sprânceană
De fapt, este foarte posibil la lista „beneficiarilor” acestui proiect de lege inițiat de deputații Voicu și Păun să fie cu mult mai lungă. ?ê?£i asta pentru că „Decizia 86 din 27 februarie 2003 a Curții Constituționale, referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, decizie publicată în Monitorul Oficial 207 din 31 martie 2003, extinde efectul grațierii și asupra unor cauze nesoluționate printr-o decizie definitivă. Concret, acea decizie a instanței constituționale de acum aproape un deceniu, spunea: „Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni și constată că acestea sunt neconstituționale întrucât limitează aplicarea legii la pedepse, măsuri și sancțiuni stabilite prin hotărâri judecătorești ramase definitive până la data intrării în vigoare a legii, excluzând pedepsele, măsurile și sancțiunile aplicate ulterior pentru fapte săvârșite până la această dată”. Sau altfel spus, efectele juridice care vor decurge din acest proiect se vor întinde și asupra condamnărilor care vor fi pronunțate în cauze aflate încă pe rol. Ce înseamnă asta? Că dacă „Lege pentru amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse” va apuca să fie promulgată, de efectele ei vor beneficia atât Dan Voiculescu, care are deja o droaie de procese pe rol, cât și Sorin Ovidiu Vântu și Adrian Năstase în cazul în care la sfârșitul proceselor pe care le au, și ei, prin diverse instanțe vor primi pedepse al căror cuantum se vor înscrie între limitele prevăzute de proiectul înaintat de către deputații Voicu și Păun. Iar celebrii caltaboși șpăguiți de fostul ministru Remeș se vor „scurge” și ei, definitiv, printre degetele astfel amputate ale justiției. Întrebat de ziariști dacă infracțiunile de corupție și trafic de influență intră sub incidența noii sale inițiative legislativă, Mădălin Voicu a spus:„Depinde. Dacă cineva devalizează niște bănci sau destabilizează economia națională, după părerea mea pedepsele trebuie să fie foarte mari, adică de la șapte ani în sus. Forme de a cumpăra, a te lăsa cumpărat, a influența prin poziția pe care o ai o anumită situație – sunt pedepse care trebuie aplicate, dar cu obligația justiției de a imputa paguba, să i se recupereze prejudiciatului suma.” Da, distinse maestre, dar pentru împlinirea a ceea ce zici matale este nevoie de legi. Legi care vor apare în altă lume, sau în altă viață.
Ce politicieni ar beneficia de grațierea în masă
Dacă legea va intra în vigoare, mulți dintre demnitarii condamnați, definitiv sau nu, în ultimii ani ar urma să scape de pușcărie.
În februarie 2012, fostul deputat PSD Emilian Cutean a fost condamnat definitiv, de către Curtea de Apel București, la cinci ani de detenție pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, într-o perioadă în care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR). El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.
În martie 2012, instanța supremă l-a condamnat definitiv pe deputatul PNL Virgil Pop la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție, respectiv că a primit 80.000 de euro pentru a-și folosi influența (de consilier județean) în favoarea unei societăți care să obțină încheierea unor contracte de execuție de lucrări. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.
În iunie 2012, fostul șef al OPC Brașov Ionel Spătaru a fost condamnat definitiv, de instanța supremă, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru o mită de 70.000 de euro.
Tot în iunie 2012, deputatul Adrian Năstase, fost premier, a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calității", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție.
În luna iunie, și fostul șef al Consiliului Județean Gorj Nicolae Mischie a fost condamnat, de Curtea de Apel Timișoara, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și luare de mită, decizia nefiind însă definitivă. În cazul unei grațieri, și el ar beneficia de clemență. La fel și senatorul PSD Cătălin Voicu – condamnat de instanța supremă, în iunie, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul de corupție în care a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, alături de fostul judecător Florin Costiniu și de oamenii de afaceri Costel Cășuneanu și Marius Locic, decizia nefiind definitivă.
Marți, 2 octombrie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, de Tribunalul București, la doi ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa (condamnat la 15 ani pentru prăbușirea Fondului Național de Investiții), decizia nefiind definitivă.
Potrivit proiectului de grațiere, fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureșan – condamnat definitiv, în luna mai, pentru fapte de corupție la șapte ani de închisoare cu executare – ar beneficia de grațierea cu o treime a pedepsei.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















