Bulgaria si Romania si-au stabilit -apartenenta transatlantica-, insa fortele lor armate raman insuficient de reformate, configurate si echipate, pentru a fi compatibile din punct de vedere militar cu standardele NATO, se arata intr-un studiu realizat de Oxford Analytica, preluat de publicatia bulgara on-line -Mediapool-.
In afara acestui fapt, exista semne de intrebare si in ceea ce priveste serviciile de securitate din cele doua tari. Mai mult, prin invitarea Bulgariei si Romaniei, numarul membrilor Aliantei va ajunge la 26, situatie care poate ingreuna mecanismul de luare a deciziilor, se arata in studiul mentionat.
Dorinta Romaniei de a adera la NATO nu a fost pusa niciodata sub semnul intrebarii. Sondajele de opinie arata ca sprijinul populatiei pentru aderarea in structurile nord-atlantice este mai ridicat decat in oricare alt stat european. Bucurestiul si-a marit volumul, in ultima perioada, cheltuielilor militare, aratandu-si disponibilitatea de a contribui la eforturile militare ale NATO. Mai mult, atat Romania, cat si Bulgaria au acordat un sprijin loial operatiunilor Aliantei, inclusiv in cazul bombardamentelor NATO impotriva Iugoslaviei, in 1999, in ciuda unor rezerve pe care Bucurestiul si Sofia le-au avut.
Bile albe, bile negre
Primirea celor doua tari in structurile Aliantei va contribui la consolidarea securitatii in cateva directii, cu toate ca cele doua candidate au serioase probleme, una dintre ele fiind pregatirea militara.
Bilele albe ale Romaniei ar fi ca dispune de forte armate, mari si respectate, iar unele din fortele speciale, precum vanatorii de munte, pot fi eficiente in cazul unor operatiuni NATO. Logistica militara a tarii este, de asemenea, buna. Romania a fost una dintre putinele tari care nu numai ca au sprijinit operatiunile din Afganistan, ci si au contribuit cu un contingent si forte militare aeriene proprii.
Cele negre vizeaza aspecte precum acela ca armata romana este inca supradimensionata, refuzul Bucurestiului de a reduce numarul ofiterilor reprezentand una dintre sursele de tensiune in negocierile cu FMI, potrivit Oxford Analytica.
O alta problema-cheie ridicata de NATO in cadrul negocierilor de aderare priveste situatia serviciilor de securitate. Romania are patru servicii speciale. Nici unul dintre acestea nu se afla sub un control parlamentar strict. Lupta pentru controlul serviciilor secrete reprezinta o problema constanta in Romania ultimilor 10 ani, insa ea a devenit deosebit de intensiva in ultimele luni, principalii adversari fiind premierul Nastase si presedintele Iliescu. Dupa Reykjavik, unde secretarul de stat american, Colin Powell, s-a pronuntat pentru o extindere largita, este aproape sigur ca nu va exista un stat-membru care sa se pronunte impotriva invitarii Bulgariei si Romaniei, sustine studiul citat.
Romania in prima echipa
Diferenta cheie dintre cele doua tari balcanice va exista, cel mai probabil, in domeniul care priveste eficienta lor pentru NATO. Este foarte posibil ca in randul fostelor tari comuniste din cadrul Aliantei sa se dezvolte un sistem in doua trepte. Polonia, Romania, Cehia, probabil si Lituania vor ramane sprijinul militar hotarator pentru NATO, in timp ce Estonia, Letonia, Slovacia, Ungaria, Slovenia si Bulgaria vor fi mai putin active, sustine Oxford Analytica.
In concluzie, SUA au aratat clar ca cele doua tari balcanice vor intra in NATO, indiferent de greutatile legate de candidaturile lor. Ca membri ai NATO, ele nu vor crea probleme politice, insa numai Romania va fi de folos Aliantei din punct de vedere politico-militar, este de parere Oxford Analytica. Romania si Bulgaria nu vor crea probleme NATO, insa doar Romania va fi de folos Aliantei – Oxford Analytica.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
