Cupa Mondiala 2002 a intrat in legenda. O legenda cu happy-end, dupa un turneu final care a iesit, prin abundenta de surprize, din sfera normalului. -Pentacampeones- este o noua expresie care, datorita brazilienilor, din 30 iunie si-a facut loc in dictionarul fotbalului. Spectacolul final a fost facut de?ë finale! Pana la urma, Turcia si Brazilia au pus lucrurile in ordinea lor fireasca si au salvat onoarea Europei, pe podium urcand doar reprezentantele celor mai mari continente fotbalistice. S-a tot vehiculat ideea de nivelare a valorilor, insa este clar ca in varf nu poate ajunge oricine. Dovada este faptul ca suprematia si-au disputat-o Brazilia si Germania, puteri fotbalistice incontestabile, doua reprezentative abonate la ultimul act al turneelor finale. Au castigat, pe merit, sud-americanii si trupa lui Scolari a pus a cincea stea pe epoletii fotbalului brazilian.
Luminile si umbrele Mondialului
Primul turneu final al Cupei Mondiale desfasurat pe taram asiatic a stralucit din punctul de vedere al masurilor de securitate. Un aspect neglijabil la prima vedere, insa deosebit de important, mai ales dupa atacul terorist de la 11 septembrie din SUA si prea multele acte de huliganism din Franta *98. Bilele negre ale regalului fotbalistic le-au reprezentat arbitrajele si defectuoasa repartizare a biletelor. Cat priveste acest din urma aspect, putin a lipsit ca FIFA sa nu aiba parte de un veritabil dezastru financiar. La meciurile din grupe, in tribune au existat multe locuri goale, desi bilete nu se mai gaseau, iar cereri existau cu zecile de mii. De vina au fost federatiile (care au omis sa returneze loturile de tichete nevandute) si firmele care s-au ocupat de acest lucru, iar la orizont se prefigureaza un mare scandal, deoarece cineva trebuie sa suporte pierderile. Veritabila drama a constituit-o arbitrajul. Chiar dupa cele dintai partide din grupe, s-au declansat primele acuze, slovenii si turcii dand tonul. Trupa de la Bosfor a pierdut primul meci cu Brazilia din cauza unor flagrante erori ale -fluierasului-, situatia repetandu-se si la partida Italia-Croatia, reprezentativei din -Cizma- anulandu-i-se doua goluri perfect valabile. Lupa implacabila a televiziunii a continuat sa acuze prestatiile penibile ale unor arbitri din lumea a treia a sportului-rege. Experimentul lui Blatter s-a dovedit un fiasco! Dupa faza grupelor, presedintele forului mondial a acceptat sa declare ca arbitrajul pune probleme. Un termen bland, mai ales ca dezastrul a continuat.
Condamnata a fost iarasi Italia, care a declansat un veritabil scandal, strigand in gura mare ca a fost furata in meciul cu Corea de Sud. Tot echipei gazda i-a cazut victima si Spania, gustul amar al deciziilor eronate scazand cota de admiratie ce s-ar fi cuvenit asiaticilor. Cavalerii fluierului din Asia, Africa sau America Latina au contribuit din plin la stabilirea unei ierarhii false. Pana si Blatter, care si-a achitat astfel obligatiile pentru voturile care l-au repus in scaunul prezidential, a recunoscut tristul adevar si a anuntat ca se va trece la o reforma adevarata. Abia in semifinale arbitrii europeni au reintrat in drepturi si obiectiile nu au mai aparut. Si nici surprizele! Cele doua verigi slabe au macinat credibilitatea sportiva si succesul de popularitate ale Mondialului 2002.
Staruri intre staruri
Din salba numelor sonore care au evoluat pe gazonul Cupei Mondiale, cateva s-au impus cu autoritate in ochii specialistilor, jurnalistilor si ai suporterilor de pretutindeni. Chiar daca, uneori, parerile sunt impartite, un Ronaldo, un Kahn, un Ronaldinho sau un Ahn nu pot lipsi din panoplia vedetelor.
RONALDO: Are tot ce-si poate dori un jucator: fizic puternic, viteza, control perfect al balonului, dribling imprevizibil, simt al portii si un sut napraznic. Tintuit pe tusa aproape doi ani de zile, din cauza unor accidentari care puneau sub semnul intrebarii continuarea carierei, Ronaldo a renascut pe iarba stadioanelor Asiei, reamintind de fotbalistul care la numai 19 ani era declarat de FIFA cel mai bun din lume, iar de FC Barcelona, cel mai scump. Atacant de exceptie, -Il Fenomeno- s-a batut ca un frumos diavol si, gratie celor doua goluri marcate in finala, a devenit golgeterul competitiei. Gestul sau de a dedica victoria celui care a facut posibila prezenta lui la Cupa Mondiala, doctorului ortoped Gerard Saillant, invitat de onoare la Yokohama, a impresionat.
Ronaldinho: Poate fi considerat marea revelatie a Mondialului. La numai 22 de ani, jocul sau plin de vivacitate, cu pase derutante, a reprezentat inca o pata de culoare intr-un team al Braziliei care este in stare sa transforme fotbalul in arta. Nu a fost decat o simpla confirmare a certei sale valori. Fanii cariocas l-au adoptat imediat si l-au supranumit, mai mult decat onorant, -noul Pele-. Meciul cu Anglia a purtat pecetea personalitatii lui, deoarece si-a asumat un dublu rol: de creator si finalizator. Golul reusit in poarta lui Seaman, din lovitura libera de la 35 de metri, ramane unul de referinta.
OLIVER KAHN: Inger si demon pentru germani, Kahn a aparat impecabil pana in minutul unicei, dar fatalei, greseli din partida cu Brazilia. Cu toate acestea, daca team-ul lui Voller a ajuns in ultimul act, principalul merit ii revine lui Kahn. Cel care lasa impresia ca este un monument sculptat din cea mai nobila si mai dura roca i-a convins si pe cei mai sceptici ca este un portar de clasa, caruia nu-i lipsesc aplombul, determinarea, plasamentul si reflexele.
EL HADJI DIOUF: Mai putin cunoscut pe plan international inaintea Mondialului, vedeta senegaleza a stralucit si a tras dupa sine un team marcat de ambitia de a-si demonstra valoarea. Serios si muncitor, fantezist si eficace, Diouf a atras repede atentia marilor cluburi, care il doresc acum in curtea lor.
CLAUDIO REYNA: Platini il plaseaza pe jucatorul american printre marile surprize ale Cupei Mondiale. Fiu al unui profesor argentinian, capitanul team-ului SUA s-a dovedit un mijlocas de clasa, cu o buna clarviziune a terenului, in stare sa calmeze sau sa lanseze atacuri furibunde, in functie de cerintele jocului. Sef de orchestra al unei formatii ce foloseste cu precadere arma contraatacului, el reprezinta pata de tehnicitate intr-un 11 a carui calitate principala o reprezinta forta fizica.
AHN JUNG-HWAN: A devenit eroul sud-coreenilor din clipa in care a marcat golul care a trimis Italia acasa, reusita ce echivaleaza cu un posibil final de contract cu echipa sa de club, Perugia. Dupa ce a lustruit banca de rezerva a macaronarilor, Ahn a renascut la Mondial si cariera sa de profesionist poate lua o turnura mai mult decat favorabila. Hiddink l-a convins ca poate obtine mai mult din munca depusa la antrenamente, decat din sedintele foto, cu care a devenit idolul tinerelor din tara sa.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
