Datele preliminare ale recensamantului populatiei, desfasurat in luna martie, au darul de a linisti apele la nivelul municipiului Cluj-Napoca, in ceea ce priveste pretentiile UDMR de amplasare a placutelor bilingve cu denumirile localitatilor. Potrivit ultimelor date, etnicii maghiari reprezinta doar 18,8% din totalul populatiei orasului, iar Legea nr. 215/2001 prevede ca astfel de inscriptii se pot amplasa doar in localitatile in care minoritarii sunt de peste 20%.
Primarul Clujului, Gheorghe Funar, care a intarziat amplasarea placutelor in romana si maghiara, pana la aparitia informatiilor din ultimul recensamant, are acum motive de satisfactie. El a declarat, in repetate randuri, ca numarul maghiarilor din Cluj nu atinge 20%, motiv pentru care a si tergiversat aplicarea Legii nr. 215/2001 si, ulterior, a Hotararii de Guvern nr. 1206/2001, care prevedea obligativitatea amplasarii placutelor bilingve la intrarea in Cluj pana in 7 martie 2002.
UDMR s-a facut luntre si punte pentru respectarea, la Cluj, a Legii administratiei publice locale in ceea ce priveste drepturile minoritatilor. Liderii Uniunii au considerat ca trebuie sa se amplaseze inscriptii bilingve, tinand cont de datele recensamantului din 1992 si din care reiesea ca maghiarii depasesc 20% din totalul populatiei. La nivelul judetului Cluj, dupa recensamantul din 1992, trebuiau montate placute in limba maghiara in 84 de localitati. In conditiile in care, conform datelor recensamantului din martie 2002, populatia de etnie maghiara din Cluj a inregistrat cea mai mare scadere in ultimii 10 ani, se impune verificarea fiecarei comune in care au fost deja amplasate inscriptii in romana si maghiara.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
