-Initiativele parlamentarilor sunt suntate de Guvern-

Senatorul UDMR Vajda Borbala are poate cel mai original traseu biografic si profesional dintre parlamentarii romani. S-a nascut in China, tatal ei fiind roman de nationalitate maghiara, iar mama chinezoaica. Cand viitorul parlamentar avea doar trei ani, familia s-a stabilit in Romania, in judetul Covasna. A facut liceul la Oltenita, iar acum este senator UDMR de Calarasi, datorita votului celor 200 de maghiari din judet. Este membru al Comisiei de privatizare, desi prima facultate absolvita era de profil geologie- geografie. Anul acesta urmeaza sa-si sustina, totusi, licenta in stiinte economice. Pana la examen o mai asteapta, totusi, un eveniment important: pe 27 iulie se casatoreste.

Despre privatizare are pareri foarte bine inchegate: -As privatiza tot ce se mai poate privatiza si cred ca as privatiza chiar pe bani foarte putini, pentru a scapa cat mai repede de intreprinderile neproductive, care sunt intretinute de noi toti-. In ciuda opiniilor clar conturate, este unul dintre cei mai tacuti parlamentari. In actuala legislatura, nu a luat niciodata cuvantul in Legislativ. Explicatia e simpla: -Sunt timida. Ma tem sa vorbesc in fata unei asemenea multimi. Cand vad asa multa lume, ma pierd-. In plan politic, este o sustinatoare ferventa a mariajului politic dintre PSD si UDMR: -Protocolul este, cred, ceea ce ne-am dorit noi, UDMR-ul, intotdeauna-. Are, totusi, si reprosuri la adresa guvernantilor social-democrati: -Cred ca Executivul doreste sa aiba un capital politic si presupun ca de aceasta initiativele parlamentarilor sunt suntate-. Nu respinge insa ideea unei viitoare participari la guvernare a partidului sau: -Sigur, vrem si noi sa guvernam-. In cazul in care acest lucru ar deveni realitate, ar opta pentru portofoliul Mediului: -Vreau sa lupt pentru curatenia noastra, si a mediului, si a aerului, si a solului, si asa mai departe-.

– Doamna Vajda Borbala, sunteti o prezenta constanta in Senat, dar, de asemenea, si una foarte tacuta. De putine ori v-ati urcat la tribuna pentru a va sustine un anumit punct de vedere…

– Niciodata.

– De ce?

– Sunt timida. Ma tem sa vorbesc in fata unei asemenea multimi. Cand vad asa multa lume ma pierd.

– Si atunci transferati catre alti colegi ceea ce ati fi vrut sa spuneti?

– Da, le comunic colegilor de grup parlamentar ideile pe care le am si, uneori, le preiau ei.

– Aveti vreun preferat?

– Nu. Suntem cu totii acolo si, lunea, la sedinta de grup, discutam toate problemele. De asemenea, aduc in discutie subiectele care ma intereseaza si in comisiile din care fac parte, cum ar fi cea de sanatate si Comisia de privatizare.

– Liderii UDMR au, in general, cuvinte frumoase la adresa Protocolului cu PSD. Dumneavoastra credeti ca mai sunt probleme care trebuie rezolvate in acest sens?

– Aceasta este, intr-adevar, o problema mai delicata. Cred ca nu pot sa raspund la intrebarea asta. Nici nu prea m-am implicat foarte mult in protocoalele astea. Aici, in Bucuresti, avem, totusi, unele cerinte, cum ar fi scoala maghiara, care necesita o atentie mai mare. Pe de alta parte, acest Protocol mi se pare foarte benefic si cred ca el nu este numai pentru etnicii maghiari, ci si pentru cetatenii romani de nationalitate romana. Nu am nimic impotriva acestui acord si mi se pare chiar o treaba excelenta, pentru ca demonstram ca putem sa ne intelegem si sa mergem impreuna. Protocolul este, cred, ceea ce ne-am dorit, noi, UDMR- ul, intotdeauna. Sigur, vrem si noi sa guvernam, dar Protocolul este bine venit pentru faptul ca am ajuns la pasi concreti care au fost facuti si care au fost indepliniti. Nu a fost doar un Protocol pe hartie sau o intelegere pe care am semnat-o si cu asta, basta. Se vede ca a dat roade, iar noi am avut, de asemenea, de castigat. Eu cred ca e bine sa fim si noi multumiti, pentru ca, asa cum este in orice casatorie, trebuie ca fiecare parte sa fie multumita.

– In cazul in care UDMR ar veni, din nou, la guvernare si ati avea posibilitatea sa va alegeti un minister, catre care portofoliu v-ati indrepta?

– Cred ca m-as duce la Ministerul Mediului.

– Se va sesiza domnul Lificiu…

– Sper sa nu. Nu vreau sa-i iau locul, dar asa, in ideea ca vreau sa lupt pentru curatenia noastra, si a mediului, si a aerului, si a solului, si asa mai departe. Noi am distrus, am degradat tot ceea ce era natural. Cred ca e momentul sa punem la loc, sa incercam sa indreptam, pentru ca ne distrugem pe noi insine, daca ne distrugem mediul inconjurator.

– Pana la a fi ministru, dumneavostra aveti, totusi, ca parlamentar, niste parghii legislative, pentru a contribui la remedierea situatiei. Ati avut initiative legislative in sesiunea care tocmai a luat sfarsit?

– Am avut cu grupul si cu Comisia de sanatate, din care fac, de asemenea, parte. Am mai avut o initiativa care nu a fost luata in seama pentru ca, intre timp, a fost introdusa de Guvern o alta lege.

– La ce se referea proiectul dumneavoastra de lege?

– La interzicerea pachetelor de 10 tigari sau cele cu mai putin de 20, in locuri la care pot avea acces minorii la ele.

– Si a venit Guvernul, intre timp, cu o ordonanta…

– Da, a venit, dupa aceea, si, ma rog, initiativa mea a fost data la o parte.

– Ce parere aveti despre genul acesta de suprapunere legislativa, despre faptul ca, de multe ori, initiativele legislative ale parlamentarilor sunt dublate, imediat, de ordonante de urgenta?

– Nu stiu cum sa comentez. (Rade). Cred ca Guvernul doreste sa aiba un capital politic si presupun ca de aceea initiativele parlamentarilor sunt suntate. S-ar putea sa fie asta, dar s-ar putea sa fie si faptul ca, intr-adevar, au avut un pas inaintea noastra. Stiti cum este, cine ajunge primul la finis, acela primeste titlul de inventator.

– Sunteti, deocamdata, membru al Comisiei de privatizare. Care credeti ca sunt punctele slabe ale privatizarii in acest moment?

– In primul rand, postprivatizarea. Privatizarea se face, exista o anumita lege… Totusi, din pacate, s-au amestecat treburile, deoarece unele privatizari s-au facut dupa o lege, realizata de FPS, pe care APAPS-ul a modificat-o ulterior. In plus, dupa cum spuneam, au aparut problemele post privatizare si, din cauza asta, a trebuit facuta o noua lege, care a fost votata, chiar saptamana trecuta, de Senat. Presupun ca aceasta noua lege va fi bine venita si va rezolva problemele de dupa privatizare.

– Ce presupun, mai exact, aceste probleme?

– In mare parte, sunt legate de modul in care au fost facute contractele. Cei care au contractat anumite societati au avut obligatii si datorii pe care trebuia sa le plateasca. Pentru unii s-a putut face reesalonare, pentru altii nu.

– Opozitia a acuzat de multe ori -discriminarile pozitive- de care au avut parte numai anumite societati implicate in procesul de privatizare si criteriile care au stat la baza reesalonarilor…

– Presupun ca, in anumite momente, nu se puteau face aceste reesalonari, iar ulterior, au fost, totusi, facute, in unele cazuri, iar, in altele, nu. Stiti, e o problema mult mai vasta. Sa tii pe banii statului o societate sau o intreprindere foarte mare, fara ca aceasta sa fie productiva, este o pierdere mult mai mare decat reesalonarile care s-au facut, ulterior, pentru datoriile pe care le aveau la bugetul statului. Oricum, o data privatizata si pusa pe roate, o societate este mult mai benefica pentru societate si pentru noi toti, decat daca ea se afla, in continuare, la buget. La inceput, pentru orice investitor este greu. Utilajele sunt vechi, sunt uzate moral. De aceea, cred ca acest sprijin din partea statului, care consta in reesalonari, este perfect justificat. O data investitia facuta, in timp, el poate sa-si plateasca toate datoriile. Mai da el, mai lasa statul… Asa e in afaceri.

– Totusi, experienta a aratat ca modelul romanesc de privatizare comporta, adeseori, riscuri…

– Cel mai riscant este primul moment, pentru ca atunci fiecare are tendinta de a-si curata societatea, de a evita -suprapopularea- in randul fortei de munca, prin disponibilizare. Totusi, eu cred ca in timp, o data ce acea societate se poate pune pe picioare, si se face o investitie adecvata pentru utilaje noi, ea va putea sa preia de pe piata fortei de munca si pe acesti oameni disponibilizati.Totusi, e destul de dificil, pentru ca oamenii se invata foarte greu sa faca altceva. Procesul de reconversie profesionala se dovedeste destul de dificil, desi au fost initiate tot felul de programe de aceasta factura. De multe ori insa, oamenii refuza sa se inscrie in astfel de programe. Cred ca cetatenii acestei tari nu sunt invatati sa fie flexibili.

– Credeti ca aceasta lipsa de flexibilitate se manifesta din partea romanilor si in spatiul politic, si, de ce nu, al relatiilor interetnice?

– N-as vrea sa ma bag eu foarte mult in aceasta problema, pentru ca este o chestiune sensibila si, in Bucuresti, minoritatea maghiara nu o resimte asa cum o resimt minoritarii maghiari din Ardeal. Oricum, eu cred ca aceste subiecte apar distorsionat in mass-media, pentru ca, chiar si in Ardeal, problemele nu sunt chiar atat de acute. Oamenii chiar acolo se inteleg, discuta. E adevarat, mai apare cate un caz, cum a fost chestiunea steagurilor din Sfantu Gheorghe sau cea a banderolelor negre de Ziua Nationala a Romaniei, dar eu cred ca, pana la urma, aceste momente trec fara incidente grave, iar oamenii se inteleg. Cred ca suntem destul de maturi pentru ca evenimentele de la Targu Mures, din 1990, sa nu se mai repete. Am crescut cu totii impreuna si e bine sa ramanem impreuna. Oricum, nici unii n-o sa pleca, din pacate. De fapt, ma rog, din fericire, pentru ca fiecare are de invatat de la celalalt.

– Revenind la economie, cum apreciati evolutia ratingului de tara al Romaniei?

– Este, intr-adevar, un rating mai bun, Romania a aratat ca face progrese, dar are sanse sa se imbunatateasca si mai mult daca va creste productia.

– In ce domenii credeti ca ar trebui sa se concentreze productia romaneasca?

– Cred ca ar trebui sa se concentreze in randul intreprinderilor mici producatoare. Vedeti, colosii acestia mari foarte greu pot deveni profitabili. Evolutia pietei este foarte rapida, apar tot timpul pe piata produse noi, imbunatatite calitativ si din cauza asta, o intreprindere mare, in care investesti foarte mult si ai utilaj pentru o serie mare, aceea nu va rezista. La ora actuala, toata lumea isi doreste unicate, sau serii cat mai mici. Din aceasta cauza, eu cred ca toata economia trebuie sa se bazeze pe serii mici, nu pe serii foarte mari. Sunt insa si cateva domenii in care se poate lucra in serie mare, cum ar fi la Calarasi, combinatul Siderca, care de-abia a fost privatizat, si care produce niste sine de otel unice in Europa.

– Credeti ca Siderca va ajunge sa faca concurenta SIDEX-ului?

– Nu cred. Deocamdata, nu. Este de-abia la inceput de drum si, deocamdata, nu are posibilitatea sa concureze. De fapt, amandoua sunt, inca, la inceput de drum.

– Daca ati fi ministru al privatizarii, care ar fi prima masura pe care ati lua-o?

– As privatiza tot ce se mai poate privatiza si cred ca as privatiza chiar pe bani foarte putini, pentru a scapa cat mai repede de intreprinderile neproductive, care sunt intretinute de noi toti. De aici apar multe probleme la nivelul intregii economii, inclusiv probleme sociale, pentru ca statul niciodata nu se va arata dornic sa sustina anumite categorii sociale din buzunarul propriu. De exemplu, din cele patru milioane si jumatate de oameni care muncesc activ, cam doua milioane sunt bugetari si nu contribuie cu nimic la asigurarile sociale. Ca atare, problema sustinerii pensionarilor se acutizeaza. Avem sase milioane de pensionari, mai multi decat cei care muncesc activ. Daca se va privatiza totul, de bine, de rau, eu presupun ca investitorii vor avea un plan de afaceri clar si niste bani pe care va putea sa-i investeasca. Daca un investitor are o intreprindere, el poate sa ia niste imprumuturi si sa garanteze cu ceea ce a cumparat, pentru a putea sa investeasca, in continuare. Numai asa vom putea merge inainte. In primul rand, trebuie sa investim, pentru ca utilajele sunt invechite. Inca de pe vremea lui Ceausecu se spunea ca tehnologia este la pamant in Romania. Inca de atunci trebuia sa se schimbe tehnologia.

In drum spre altar

Senatorul Vajda Borbala a avut un motiv aparte sa astepte cu nerabdare vacanta parlamentara: pe 27 iulie urmeaza sa se casatoreasca. Ceremonia va avea loc in Bucuresti, iar periplul in cautarea rochiei de mireasa este in plina desfasurare. Despre luna de miere nu poate fi insa vorba deocamdata, deoarece Vajda Borbala este foarte ocupata cu studiul pentru lucrarea de licenta la Academia de Studii Economice, examenul fiind programat in toamna. Senatoarea UDMR este hotarata sa recupereze, totusi, zilele de relaxare in iarna, cand are programata o scurta vacanta in SUA.

Biografia doamnei Vajda Borbala este cat se poate de atipica pentru un parlamentar roman: s-a nascut in China, a venit in Romania si este senator UDMR de Calarasi. -Mama mea este chinezoaica, iar tatal meu este roman de nationalitate maghiara. Tatal meu a facut studiile in China, si asa a cunoscut-o pe mama. S-au cunoscut, s-au iubit, s-au casatorit si m-au facut pe mine-, povesteste Vajda Borbala. Ulterior, cand viitoarea senatoare UDMR avea trei ani, familia ei s-a stabilit in Romania: -Tatal meu este dintr-un sat din judetul Covasna si a fost, dintotdeauna, foarte bine inradacinat aici-.

Este familiarizata cu limba chineza, insa nu a atins performante lingvistice in graiul lui Confucius: -Cunosc aceasta limba, insa doar asa, la nivel de bucatarie. Mai vorbesc chineza in familie, cu mama, cu tata, dar este, totusi, o limba grea.- In afara de chineza, mai stapaneste inca trei limbi: romana, maghiara si engleza. Vajda Borbala nu este, insa, de formatie -umanista-, absolvind Facultatea de Geologie-Geografie.

Avatarurile candidaturii sale pe listele UDMR Calarasi au, de asemenea, o doza de originalitate, dat fiind faptul ca proportiile minoritatii maghiare sunt foarte reduse in aceasta zona: -Sunt in jur de 200 de persoane, si cam tot atatia m-au votat. Ne-am gandit, pentru a aduna voturi cat mai multe, sa candideze cineva in fiecare judet, indiferent daca exista sau nu organizatie UDMR-. In final, redistribuirea voturilor a facut legea si a determinat candidatii propulsati pe fotolii parlamentare. Totusi, alegerea Calarasiului drept circumscriptie electorala pentru Vajda Borbala nu a fost total intamplatoare: -Eu am invatat in acest judet. Am facut liceul la Oltenita, pentru ca mama mea a lucrat ca agronom la orezariile de aici-.